Semințele din Ucraina și Moldova primesc undă verde pentru intrarea pe piața europeană

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, în 12 iunie a.c., o decizie prin care recunoaște că standardele de producție a semințelor și inspecțiile în câmp pentru anumite culturi din Ucraina și Republica Moldova respectă cerințele comunitare. Decizia acordă echivalență pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia produse și certificate în Ucraina și pentru semințele de plante furajere produse în Republica Moldova.

Lan de cereale din județul Buzău © Eduard Vasilică / RFI România

Aceasta înseamnă că semințele recunoscute vor putea intra pe piața Uniunii Europene, contribuind la diversificarea zonelor de aprovizionare a companiilor din statele membre, anunță un comunicat al Consiliului.

Decizia va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Din anul 2020, Ucrainei i-au fost recunoscute procedurile de producție a semințelor de cereale, iar din 2018, Republicii Moldova i-a fost acordată echivalența pentru semințele de legume, de plante oleaginoase, de plante pentru fibre și de cereale.

Vot final pentru taxarea suplimentară a unor produse agricole din Rusia și Belarus

Majorarea taxelor vamale pentru produsele agricole și anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus, care nu au făcut până în prezent obiectul impozitării suplimentare, a fost aprobată săptămâna trecută de Consiliu. Regulamentul specific va intra în vigoare până la 1 iulie 2025.

Noile taxe vamale se vor aplica mărfurilor care au reprezentat aproximativ 15% din totalul importurilor agricole din Rusia în 2023. Vor fi taxate suplimentar îngrășămintele cu azot, progresiv, pe o perioadă de trei ani, până la niveluri prohibitive.

Decizia urmează propunerea Comisiei din ianuarie a.c. și concluziile Consiliului European din octombrie 2024. Regulamentul a fost votat în luna mai a.c. de Parlamentul European.

Primul trimestru din 2025, a doua perioadă consecutivă de creștere a prețurilor agricole

Prețurile produselor agricole din Uniunea Europeană s-au majorat, în medie, cu 2,6% în primul trimestru al anului 2025, față de ultimele trei luni din 2024, aceasta fiind a doua perioadă consecutivă de scumpiri în sectorul agricol, potrivit Eurostat.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la lapte, ouă și cereale, în timp ce prețurile la uleiul de măsline, cartofi și suine au scăzut semnificativ. Dintre cele 23 de țări din Uniunea Europeană cu prețuri agricole în urcare, se remarcă Irlanda, Luxemburg și Ungaria cu cele mai mari salturi. Cele mai mici creșteri de prețuri au fost consemnate în Spania, Grecia, Portugalia și Malta.

În același timp, costurile cu bunurile și serviciile utilizate în agricultură, precum energia, îngrășămintele sau furajele, au urcat ușor, cu 0,2%. Creșteri au fost resimțite mai ales în Ungaria, Țările de Jos și România. În schimb, au scăzut în Lituania, Cipru și Letonia.

Piața alimentară europeană, sub presiunea falsurilor: pierderi de miliarde de euro

Vinurile și băuturile spirtoase se numără printre produsele cu cea mai ridicată rată de contrafacere, un fenomen care provoacă pierderi anuale de 2,3 miliarde de euro în cifra de vânzări a sectorului și reducerea locurilor de muncă în Uniunea Europeană. Numai în Malta, 2 milioane de euro din vânzări se pierd în fiecare an, din cauza falsurilor, avertizează Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

Piața produselor alimentare este și ea afectată. Creșterea comerțului electronic a oferit falsificatorilor noi căi de a distribui produse alimentare frauduloase, printre acestea fiind fursecuri, paste, chipsuri și dulciuri, relevă sursa citată. Alte mărfuri puternic afectate de contrafacere includ uleiul de măsline, berea, carnea, brânza și produsele lactate. În 2020, produsele alimentare au înregistrat cel mai mare volum al confiscărilor la frontierele Uniunii Europene. China și Turcia au fost cel mai frecvent raportate pentru alimente și băuturi contrafăcute.

O singură operațiune comună Europol-Interpol, desfășurată la nivelul Uniunii Europene, a dus la confiscarea de produse alimentare contrafăcute și necorespunzătoare în valoare de 91 de milioane de euro în 2024.

Etichetarea Nutri-Score în România

România a notificat Comisia Europeană cu privire la decizia guvernului de a susține, printr-o inițiativă legislativă, implementarea voluntară a etichetării nutriționale Nutri-Score. Documentul este disponibil pe platforma online a Comisiei.

„Utilizarea logoului Nutri-Score este voluntară și permite operatorilor economici să îl afișeze pe ambalajele produselor alimentare atât în spațiile comerciale fizice, cât și în mediul online, cu condiția respectării procedurii stabilite de Agenția Națională de Sănătate Publică din Franța, titularul mărcii colective”, se arată în propunerea legislativă a Guvernului de la București.

Aceasta marchează o schimbare față de poziția anterioară a României, care, alături de alte state membre, precum Italia, Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria și Letonia, s-a opus schemei, argumentând că penalizează anumite alimente tradiționale, potrivit Euractiv.

Deși un studiu al Comisiei Europene din 2020 a indicat că un sistem precum Nutri-Score ar putea sta la baza unui model unitar la nivelul Uniunii, lansarea acestuia a stârnit dezbateri. Chiar și în țările în care sistemul este deja utilizat, cum ar fi Franța, Germania, Belgia și Spania, Nutri-Score a generat controverse. În martie, Franța a revizuit metoda de calcul, îmbunătățind anumite clasificări. Portugalia a abandonat planurile de a adopta eticheta anul trecut, invocând posibila incompatibilitate cu modelul său alimentar național.

Etichetarea Nutri-Score, lansată pentru prima dată în Franța în 2017, clasifică produsele alimentare de la A la E, pe baza conținutului lor nutrițional. Sistemul are rolul de a ajuta consumatorii să facă alegeri mai informate cu privire la valoarea nutrițională a alimentelor.