Statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a aloca 15 milioane de euro din rezerva agricolă pentru fermierii din Cehia, Slovenia și Germania afectați de fenomene meteorologice nefavorabile și de un focar recent de febră aftoasă.
În Cehia, ploile torenţiale, vântul puternic şi inundaţiile din septembrie 2024 au provocat pierderi de culturi arabile și de producție în sectorul fructelor și legumelor. Fermierii afectați vor primi 7,4 milioane de euro.
În Slovenia, înghețul de primăvară din a doua jumătate a lunii aprilie 2024 a dus la scăderea producției anumitor fructe și legume. Sprijinul european pentru compensarea pierderilor fermierilor însumează 2,9 milioane de euro.
În ianuarie, Germania a confirmat un focar de febră aftoasă într-un land din estul țării, iar măsurile de urgență implementate au afectat inclusiv crescătorii de animale din vecinătate. Fermierii germani care au suferit pierderi vor primi în total 4,8 milioane de euro din rezerva de criză a Uniunii Europene.
Ajutoarele legate de evenimente meteorologice extreme pot fi completate cu până la 200% din fonduri naționale, iar sprijinul acordat fermierilor care suportă pierderi de piață în contextul unui focar de boală animală este cofinanțat de statul membru.
UE publică prima listă a țărilor cu risc de defrișare
Comisia Europeană a publicat prima listă care clasifică țările în funcție de riscul „scăzut”, „standard” sau „ridicat” de defrișare. Aceasta ajută operatorii să se pregătească pentru aplicarea noii legi a UE privind defrișările, care va intra în vigoare la 30 decembrie 2025 pentru companiile mari și la 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici. Legea vizează șapte produse agricole de bază asociate cu defrișările: cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia, lemn și carnea de vită.
Comisia reamintește într-o informare de presă că aprovizionarea din țări cu risc scăzut implică obligații simplificate pentru operatorii și comercianții din piața unică. Aceasta înseamnă că trebuie să colecteze informații, dar nu să evalueze și să atenueze riscurile.
Lista, disponibilă pe platforma online a Executivului european, este însoțită de metodologia care a stat la baza clasificării. Țările considerate „cu risc ridicat” sunt cele supuse sancțiunilor internaționale. Patru state – Belarus, Myanmar, Coreea de Nord și Rusia – sunt clasificate ca fiind cu risc ridicat. Brazilia și Indonezia, în ciuda ratelor lor istorice ridicate de defrișare, sunt clasificate „cu risc standard”, datorită zonelor împădurite extinse. Toate țările Uniunii Europene, dar și Statele Unite, China, Australia, Canada și altele precum Ucraina și Thailanda sunt incluse în categoria „cu risc scăzut”.
Biodiversitatea în UE: progrese și provocări
Aproape jumătate dintre cele peste 100 de acțiuni prevăzute în Strategia UE pentru biodiversitate au fost deja realizate, arată un nou raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Printre acestea se numără progresele legate de protecția legală a 30% din suprafața terestră și marină a Uniunii, adoptarea Regulamentului privind refacerea naturii și intensificarea plantării de arbori în statele membre.
Totuși, este puțin probabil ca obiectivele strategiei să fie atinse în totalitate până în anul 2030. De exemplu, ritmul desemnării de noi zone protejate și al tranziției către agricultura ecologică ar trebui să se tripleze, în comparație cu dinamica observată până în prezent.
Biodiversitatea este încă în declin, în special în rândul polenizatorilor și speciilor de păsări comune, avertizează raportul, recomandând aplicarea mai strictă a normelor legale și o mai bună colectare a datelor, care să sprijine viitoarele politici de mediu.
Un studiu realizat de un grup de analiști ai Băncii Centrale Europene (BCE), publicat săptămâna trecută pe platforma online a băncii, arată legătura dintre degradarea ecosistemelor naturale și încetinirea economiei, cu riscuri asupra stabilității financiare. De exemplu, cercetările BCE semnalează că 72% dintre firmele din zona euro depind direct de bunurile oferite de natură, respectiv alimente, apă potabilă, lemn, minerale, iar aceste firme acoperă trei sferturi din totalul împrumuturilor bancare din regiune. Deteriorarea ecosistemelor, care includ apă curată, protecție naturală împotriva inundațiilor, captarea carbonului, soluri sănătoase, poate crește probabilitatea ca firmele să nu poată rambursa creditele contractate și amplifică presiunile inflaționiste. Secetele extreme frecvente, protecția naturală împotriva inundațiilor și calitatea apei sunt cele mai critice probleme. La urma urmei, riscurile legate de natură nu sunt doar preocupări de mediu; sunt riscuri economice sistemice, concluzionează analiștii BCE.
