Infarct de miocard la 21 de ani. "România nu are un program de recuperare cardiacă"
Publicat în:
La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct miocardic. Într-un caz din zece, pacientul nu supraviețuiește, arată datele Societății Române de Cardiologie. Iar în ultimii ani, tot mai multe persoane sub 40 de ani fac infarct. Printre factorii de risc se numără stresul, sedentarismul, poluarea, fumatul și alimentația nesănătoasă. Pe de altă parte, aproape 7 milioane de români sunt hipertensivi și, mai bine de jumătate, nu-și administrează niciun tratament.
One of your browser extensions seems to be blocking the video player from loading. To watch this content, you may need to disable it on this site.

Recuperarea cardiacă este un program supravegheat medical ce cuprinde mai multe componente (medicație, activitate fizică, controlul greutății, alimentație corectă, renunțare la fumat, reducerea stresului și obținerea unui echilibru psihologic).
Din păcate, România nu are un program de recuperare cardiacă. Există, la nivel național, câteva spitale de recuperare medicală cu clinici de recuperare cardiacă precum cele din Covasna, Târgu Mureș, Iași și Cluj,însă nu există un sistem configurat din punct de vedere al traseului pacientului. Acesta ar trebui să ajungă de la spitalul de urgență la cel de recuperare, unde să fie inclus într-un program de 12 săptămâni, așa cum prevăd ghidurile europene.În prezent, pacientul care a suferit un eveniment cardiac grav- un infarct de miocard, o operație pe cord deschis, dacă i-a fost implantat un stent sau a trecut printr-un episod de insuficiență cardiacă acută - ajunge într-un centru de recuperare cardiacă, unde stă cel mult 3 săptămâni. După această perioadă, se scurtcircuitează tot procesul de recuperare, explică dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul Bagdasar-Arseni, prorector al UMF "Carol Davila", membru al secțiunii de prevenție secundară și recuperare din cadrul Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, entitate parte a Societății Europene de Cardiologie.
Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” din Capitală este unitatea sanitară care asigură garda pe STEMI- infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST, un tip sever de sindrom coronarian acut în care este vorba despre o obstrucţie completă a fluxului de sânge către o parte a inimii, în fiecare zi de miercuri a săptămânii. Celelalte zile ale săptămânii sunt asigurate de alte unităţi sanitare din Capitală: Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Institutul „CC Iliescu” şi Spitalul Militar Central. Aici ajung cazuri din toată zona Bucureşti-Ilfov, dar şi din mai multe judeţe limitrofe sau mai îndepărtate.
La inițiativa dr. Ștefan Busnatu, a luat naștere un proiect unic în România, primul program de recuperare cardiacă cu o durată de 12 săptămâni, prin colaborarea Clinicilor de Cardiologie și Recuperare Medicală ale spitalului Bagdasar-Arseni, Programul constă atât în recuperarea institutionalizată în spital, cât și recuperarea digitală continuată la domiciliu, pentru a putea respecta ghidurile europene de profil. Potrivit dr. Busnatu, este foarte importantă interacțiunea medic-pacient, pentru că pacientul trebuie să aibă o motivație pentru a urma programul de recuperare. În străinătate, sunt și programe mai lungi de monitorizare, se fac grupuri de pacienți care se întâlnesc, se urmăresc și discută între ei.
"În acest moment, nu pot decât să sper că acest proiect să fie un succes și că, în următorii doi-trei ani, poate reușim să configurăm un cadru național pentru recuperarea cardiacă în România, astfel încât să le asigurăm pacienților noștri toate condițiile necesare pentru a se întoarce la muncă.", explică dr.Ștefan Busnatu.
Și asta pentru că, în lipsa unor programre de recuperare cardiacă, pacienții nu se mai întorc la locul de muncă și se pensionează pe caz de boală. În plus, revin tot mai des la spital din cauza repetatelor episoade de agravare a bolii.
" Și atunci, prin simplul fapt că nu implementăm o chestiune de bază care ar putea să ne genereze o reducere a mortalității, ajungem să creștem povara deja existentă pe sistemul nostru de sănătate și pe cel economic.", mai spune dr. Busnatu.
Din păcate, în ultima vreme, în România tot mai multe persoane tinere fac infarct. Cel mai tânăr pacient al dr. Ștefan Busnatu a avut 21 de ani. Într-adevăr, sunt rare cazurile la această vârstă, însă nimeni nu-și dorește ca pacientul să fie o persoană dragă.
De ce a apărut infarctul de miocard la un tânăr de 21 de ani?
" La tineri situația este extrem de problematică, pentru că ei au un nivel de stres mult mai crescut comparativ cu cel pe care l-am avut noi, în urmă cu 15-20 de ani. Acest lucru este accelerat de toată componenta asta de digitalizare și toată informația care circulă în jurul nostru și de toate posibilele vicii asociate care le generează. O inimă mai entuziastă, aș putea spune, pentru că un consum excesiv de cafea, de energizante, de sucuri bogate în cafeină are tendința să stimuleze organismul tinerilor și al oamenilor în general.
Și dacă mai asociem și sarcinile multiple pe care încearcă să le facă tinerii, ajung, am putea spune, la surmenaj. O situație care are tendința de a genera un stres pe vasele noastre de sânge, stres care conduce la destabilizarea plăcilor de colesterol de pe acestea. Pacientul de 21 de ani a făcut infarct de miocard pentru că fuma, consuma energizante și, pe de altă parte, nu știa că are o condiție genetică care îi genera un exces de colesterol în organism. Valorile colesterolului erau extrem de mari, în ciuda faptului că era foarte slab. Și toate acestea au condus la instalarea infarctului de miocard într-o seară,în timp ce se afla în club, în condițiile în care organismul a fost suprasolicitat. Deci da, se poate. Se întâmplă, din păcate, și e foarte important să avem în vedere că nu mai suntem protejați de vârstă când vine vorba de apariția unui eveniment cardiovascular advers.", explică dr. Ștefan Busnatu.