Disfuncțiile tiroidiene rămân adesea nediagnosticate sau ignorate, deși afectează milioane de oameni la nivel global. Potrivit Societății Europene de Endocrinologie, afecțiunile tiroidei reprezintă a doua cea mai frecventă tulburare endocrină după diabet, iar consecințele nediagnosticării pot fi semnificative – de la oboseală cronică până la afectarea sănătății mintale sau a fertilității.
Glanda tiroidă, un organ în formă de fluture situat la baza gâtului, are un rol esențial în buna funcționare a organismului: controlează metabolismul, influențează ritmul cardiac, reglează temperatura corpului și contribuie la nivelul de energie.
E o glandă foarte mică, dar e foarte jucăuşă pentru că e în principal o glandă de stres, după cum a spus prof.dr. Adrian Streinu Cercel, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, la conferința organizată recent de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine la Palatul Parlamentului, în preajma zilei mondiale a tiroidei, marcată anual pe 25 mai.
„E o glandă foarte mică, dar e foarte jucăuşă pentru că e în principal o glandă de stres. (...) În momentul în care un pacient dezvoltă o infecţie una dintre glandele care sare în sus este tiroida şi ca atare trebuie să avem grijă de ea şi mai mult decât atât din când în când trebuie să o mai şi evaluăm. Încet, încet, presupun că determinarea hormonilor tiroidieni o să intre într-un screening pe la o anumită vârstă încolo. Nu ştiu ce vârstă, dar va fi un moment din acesta şi din ce văd eu la pacienţi, majoritatea sunt pe terapii de substituţie şi mai iau câte o pastiluţă pe zi. De fiecare dată când am un pacient care are probleme endocrinologice evident că refer pacientul respectiv colegilor de la endocrinologie aşa încât să avem o evaluare şi respectiv un management al patologiei cât mai bun cu putinţă pentru că orice dereglare într-o parte sau într-alta conduce la o reducere a succesului terapeutic în afecţiunea pentru care ajunge să fie la noi, la boli infecţioase”, a explicat dr. Streinu-Cercel.
În cadrul simpozionului s-a vorbit despre problemele cu care se confruntă pacienții care suferă de boli tiroidiene şi au fost prezentate informaţii despre diferite afecţiuni ale tiroidei. Cea mai mică pacientă cu hipoparatiroidism, care a venit la conferință alături de părinții ei, se numeşte Eliza și are trei ani. Fetița suferă de o boală rară caracterizată prin lipsa funcționării glandelor paratiroide, care duce la scăderea severă a nivelului de calciu din organism și poate provoca convulsii periculoase.
Părinții Elizei au adus în atenția autorităților lupta zilnică pe care o duc pentru fiica lor, de la procurarea medicamentelor greu accesibile în România, până la monitorizarea strictă a nivelului calciului, în lipsa unui protocol național pentru această boală rară. Tratamentul salvator pentru micuță, un medicament lichid cu alfa-calcidol, îl obțin cu mare dificultate și pe căi neoficiale, din Statele Unite ale Americii, după cum a spus tatăl Elizei.
Dr. Luminiţa Cima, medic endocrinolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, este cea care are grijă de Eliza.
„Aș putea să zic că părinții mă ajută foarte mult în cazul Elizei. Până acum au reușit să procure calcitriolul din SUA. În prezent, am vorbit cu colegii care aduc medicamentul în România și o să încercăm să facem o soluție din el, astfel încât să testăm biodisponibilitatea soluției, să văd stabilitatea ei, dacă poate sau nu să fie administrat. (...) Este important să identificăm și să tratăm precoce această afecțiune pentru a evita complicațiile pe termen lung”, a punctat medicul.
Hipotiroidismul afectează până la 5% din populația generală, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și este mai des întâlnit la femei, decât la bărbați. Mai exact, 1 din 1.000 de bărbați și 18 din 1.000 de femei au această afecțiune. Hipotiroidismul subclinic este, însă, mult mai frecvent, el afectează 4,3% din populație, aproape 28 din 1.000 de bărbați și 75 din 1.000 de femei.
Prof.dr. Diana Loreta Păun, medic primar endocrinolog, șef secție Endocrinologie la Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti și prodecan la UMF Carol Davila, București.
„Facem screening pentru hipotiroidism la orice pacient care are o gușă, fie că e nodulară, fie că-i difuză, care are diagnostic de tiroidită Hashimoto, dacă are antecedente de hipertiroidism tratat fie chirurgical, fie cu iod sau antecedente familiale de boli autoimune, fie tiroidiene, fie boli autoimune combinate în cadrul sindroamelor poliglandulare autoimune. Ar fi bine să facem screening la toate femeile depistate cu sarcină și în perioada post-partum, pentru că efectele asupra fătului sunt evidente, după anumite terapii, cum ar fi amiodarona mult utilizată de colegii noștri cardiologi, interferon alfa, antecedente de radioterapie, unele boli cromozomiale cum ar fi Ternerul sau Down-ul, în depresie, dacă un cuplu încearcă să aibă un produs de concepție și nu reușește, deci în infertilitate. Tabloul clinic este fix pe dos celui de hipertiroidie.
Pacienții cresc în greutate din cauza mixedemului, sunt intoleranți la frig, pot avea gușă sau cicatrici post-tiroidectomie, tegumente uscate, aspre, reci, palide. Poate apărea blefaroptoza, adică ochii par închiși. Alopecie, manifestările neurologice care sunt destul de sugestive. Manifestările cardiace sunt cele mai importante. Este vorba de cardiomegalie cu bradicardie și bineînțeles mai pot apărea manifestări de tip depresie”, a declarat prof.dr. Diana Loreta Păun, medic primar endocrinolog, șef secție Endocrinologie la Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti.
Sunt situaţii în care apar noduli tiroidieni. Nu se cunoaște cu exactitate care este cauza apariției acestora. Doctor Ionuţ Sandu, medic primar chirurgie generală cu supraspecializare în chirurgia tiroidiană şi endocrină, a vorbit despre întrebările pe care i le pun pacienţii atunci când vin la cabinetul său pentru un nodul tiroidian care trebuie operat.
Patologia endocrină este larg răspândită, însă există în prezent metode de diagnostic și mijloace terapeutice prin care să se asigure o îngrijire bună a pacienților consideră prof.dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.
„La Colegiul Medicilor din România susţinem educaţia medicală continuă. Considerăm că orice program de sănătate şi orice program de educaţie care ajută la o mai bună pregătire a medicilor care să aibă ca rezultat o îngrijire mai bună a pacientului este foarte important. (...) Deopotrivă medicii simţeau nevoia unei mai bune comunicări şi a unei necesităţi ca pacientul să asculte mai mult părerea profesionistului din sănătate şi mai puţin pe doctor Google. Atâta timp cât pacientul nu are suficiente informaţii de la noi profesioniştii din sănătate nu putem să-i judecăm pentru că îşi iau informaţii de pe internet sau din alte zone atâta vreme cât noi nu furnizăm suficientă informaţie. Un element pentru care trebuie să milităm este educaţia pentru sănătate pentru că educaţia pentru sănătate este singura care poate să ajute atât la nivel individual o persoană, un pacient, să se poată apăra mai bine de problemele care sunt. Prin educaţia pentru sănătate poţi să ai într-adevăr un stil de viaţă sănătos care să te ferească şi de anumite probleme şi este un pas important către ceea ce se numeşte medicină preventivă iar prin educaţia pentru pentru sănătate reuşim să creştem încrederea pacientului în profesionistul din sănătate şi în felul acesta fake newsul va putea să prindă mai puţin”, a arătat președintele CMR.
Conferința intitulată „Glandă mică, impact mare – Dialoguri despre sănătatea TIROIDEI!” a avut două paneluri principale. Primul a prilejuit interacțiunea între autoritățile competente în domeniu și reprezentanții mass-media, iar cel de-al doilea panel a fost dedicat dialogului dintre profesioniştii din domeniul endocrinologiei şi pacienții lor.
În cadrul conferinței am aflat și că a avut succes demersul început anul trecut de ENDO Pacienți pentru aducerea din nou în țară a unui medicament extrem de important.
Mai exact, anul trecut ENDO Pacienți a trimis o solicitare către Ministerul Sănătăţii, prin care cerea, ca pentru pacienţii care suferă de hipoparatiroidism, să fie achiziționat medicamentul care conţine vitamina D3 activă, numit calcitriol. Acest produs nu mai era disponibil pe piața din România şi pacienţii au nevoie el pentru a-și ține boala sub control. Cât timp iau această formă de vitamina D, ei nu au crampe musculare, nu au episoade de tetanie, iar valoarea calciului se menține la un nivel mai bun decât cu orice alt medicament.
„Sunt încântată să anunţ că această problemă s-a rezolvat şi că pacienţii au deja acces la acest tratament. Pentru această realizare vreau să mulţumesc doamnei prof. dr. Cătălina Poiană – preşedintele Comisiei de Endocrinologie din ministerul Sănătăţii şi domnului farmacist dr. Răzvan Prisada – preşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pentru sprijin şi implicare. Iar, producătorul medicamentului, Montavit, a fost de acord să aducă medicamentul pe piaţa din România”, a precizat Adriana Turea, președinte ENDO Pacienţi – Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine.
De Ziua Mondială a Tiroidei, ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine le amintește românilor că prevenția, informarea și colaborarea cu medicul pot face diferența. Dacă te confrunți cu oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate sau schimbări de dispoziție, nu ezita să ceri o evaluare endocrinologică. Dacă ai factori de risc, istoric familial de boli autoimune sau ești gravidă, discută cu medicul tău despre testarea TSH, T3, T4 și anticorpi tiroidieni și ia în calcul o ecografie tiroidiană.