Ministrul Boloș afirmă că România are nevoie de șapte ani pentru a reveni cu deficitul bugetar la 3% din PIB. Este o afirmație care ne arată că, de fapt, guvernul nu are nicio intenție să reducă cheltuielile bugetare și implicit deficitul. Întrebarea este: vor avea investitorii răbdare să aștepte șapte ani până când România va reveni la un nivel rezonabil al deficitului bugetar?
Interviul acordat de ministrul finanțelor, dl. Marcel Boloș, agenției de presă Bloomberg este de-a dreptul șocant. Dl. Boloș ne surprinde cu o idee și anume aceea că România va avea nevoie de șapte ani pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. De asemenea, ministrul finanțelor afirmă că anul acesta electoral nu se va putea face nicio ajustare importantă a deficitului bugetar și că reducerile de cheltuieli sunt „un subiect sensibil în țara noastră”.
În fața acestor afirmații, nu poți rămâne decât cu „gura căscată”. Nu știi dacă să apreciezi momentele de sinceritate ale ministrului finanțelor (dl. Boloș pare că are din când în când adevărate clipe atipice pentru un politician în care spune adevărul „verde-n față”) sau să devii brusc îngrijorat în fața unei asemenea viziuni.
De fapt, ministrul Boloș ne spune că în următorii șapte ani reducerea deficitului se va face cu pași foarte mici. Desigur, nimeni nu cere mișcări bruște. Comisia Europeană a negociat de fiecare dată cu statele care au depășit pragul de 3% din PIB o revenire graduală, în câțiva ani, la nivelul cerut prin tratatele europene.
Dar, declarația ministrului Boloș arată că România ar dori să ajungă de la 5,5% sau 5% la 3% din PIB în șapte ani, ceea ce ar însemna o scădere anuală între 0,3% și 0,4%. În mod normal, astfel de praguri de reducere a deficitului bugetar ar trebui să fie simplu de atins, dar ideile lui Marcel Boloș sunt cele ale actualului guvern care nu concepe să scadă cheltuieli bugetare și drept urmare nu poate face nici reducerea deficitului fiscal.
Sunt însă mai multe situații care pot răsturna cu ușurință calculul ministrului Boloș. În primul rând, este greu de crezut că Marcel Boloș va mai rămâne timp de șapte ani în funcția de ministru al finanțelor. Ne așteptăm ca după alegeri, noul ministru al finanțelor să aibă un apetit mai mare pentru ceea ce se numește consolidare fiscală.
În al doilea rând, este posibil ca „piața” să oblige guvernul României să reducă deficitul bugetar. Piața, adică investitorii străini sau din țară care cumpără lună de lună datoria statului român. Dacă „piața” va vedea că guvernul nu se sinchisește să scadă deficitul este posibil să reacționeze: adică să nu mai cumpere obligațiuni și titluri de stat românești sau să ceară dobânzi atât de mari încât pentru statul român să devină un cost de nesuportat.
Este posibil ca dacă guvernul nu face nimic în materie de reducere a deficitului, „piața” să regleze lucrurile. S-a mai întâmplat o dată o reglare dureroasă, în anul 1997, care a venit după o perioadă în care au fost amânate reformele din economia românească. Astfel, la începutul anului 1997, cursul de schimb leu-dolar a sărit de la 5.000 la 7.200 lei. A fost un mod brutal prin care „piața” a reglat absența măsurilor de restructurare a cheltuielilor bugetare. „Piața” ar putea repeta episodul 1997.
În al treilea rând, este posibil ca agențiile de rating să nu accepte lipsa de acțiune a guvernului în materie de reducere a deficitului. O retrogradare a ratingului de țară la categoria „nerecomandat pentru investiții” ar fi fatală pentru România.
În fine, în al patrulea rând, Comisia Europeană va avea o reacție față de România dat fiind că se află în continuare în procedura de deficit excesiv.
Dincolo de scenariile pentru următorii șapte ani, se întâmplă lucruri ciudate chiar în aceste zile. După ce guvernatorul BNR s-a străduit din răsputeri să transmită mesaje de încredere în economia românească, ministrul Câciu a vorbit despre recesiunea care așteaptă după colț, iar ministrul Boloș despre incapacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar. Parcă miniștrii vor dinadins să îi sperie pe investitori în așa fel încât aceștia să nu mai finanțeze statul român.