Institutul de Statistică a publicat datele pe anul trecut ale costului mediu cu forța de muncă. Este un indicator care include câștigul salarial mediu net la care se adaugă contribuțiile și impozitele plătite de angajator și angajat în contul salariului brut.
Trebuie remarcată creșterea pe toate palierele a costurilor cu forța de muncă în anul 2024, față de anul precedent. Respectiv, câștigul mediu brut a crescut cu 14% până la 8.061 de lei, câștigul salarial mediu net a ajuns la 4.959 de lei, cu 12% mai mult decât anul precedent și peste rata inflației de anul trecut.
Creșterile sunt surprinzător de mari, pentru că, să ne aducem aminte, 2024 a fost un an cu multe excese bugetare, adică un deficit bugetar enorm la care s-a adăugat un deficit comercial mare și un deficit de cont curent pe măsură. A fost un an în care cheltuielile cu salariile plătite din fonduri publice au crescut cu 24% (mai mult decât media), rata inflației a fost de 5,6%, iar creșterea economică a încetinit.
După cum se poate vedea, salariile au fost decuplate de evoluția economiei și a bugetului. Atât angajatorii din sectorul privat, cât mai ales cei din sectorul public nu au ținut cont de degradarea situației bugetare. Au fost ca orchestra care cânta pe puntea Titanicului.
În sectorul bugetar, a trebuit să vină sfârșitul anului 2024 cu ordonanța trenuleț și apoi pachetul de măsuri de ajustare bugetară pentru ca efervescența creșterii salariilor bugetare să se oprească. În ceea ce privește, mediul privat, începând chiar cu a doua parte a anului trecut, a temperat angajările și creșterile de salarii.
Numărul mediu de salariați a fost în 2024 de aproximativ 5,5 milioane de persoane (cu 88.000 mai mult decât anul precedent), iar la finalul anului erau 5,7 milioane de salariați (cu 75.000 de persoane mai mult în anul 2023).
Cele mai mari câștiguri salariale nete au fost în sectorul de tehnologia informației, intermedieri financiare, în domeniul producției și distribuției de energie și gaze și în administrația publică.
În sectoarele hoteluri și restaurante, tranzacții imobiliare și servicii suport se înregistrează cele mai mici câștiguri. Extremele salariale arată astfel: industria de tehnologia informației are un câștig mai mare cu 90% față de medie, iar angajații din Horeca au venituri mai mici cu 40% decât media pe țară.
Femeile angajate au câștigat cu 3,6% mai puțin decât salariații bărbați. Cele mai mari diferențe salariale între femei și bărbați s-au înregistrat în sectorul financiar, în industria prelucrătoare și în serviciile de tehnologia informației.
Statistica oferă date și în ceea ce privește situația pe județe. Astfel, în 36 de județe câștigul salarial mediu net a fost mai mic decât media pe economie. Acest lucru ne arată, încă o dată, dezechilibrele de dezvoltare, existența unor poli regionali care atrag investitori din sectoare cu valoare adăugată și oferă salarii mai mari decât media pe economie.
Mai concret, județele cu cele mai scăzute câștiguri salariale sunt Teleorman (cu 23% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (minus 21%), Vrancea (minus 21%) și Covasna (minus 21%). În schimb, județele cu cele mai mari salarii sunt București (plus 35%), Cluj (plus 19%), Timiș (plus 11%) și Iași (plus 2,8%).
Este clar că diferențele, accentuate în unele cazuri, ne arată o prezență teritorială diferită a investitorilor din industrii performante care sunt și generatoare de salarii mai mari. Din punctul de vedere al structurii angajaților, România se apropie de economiile moderne, cu 64% dintre salariați care lucrează în sectorul terțiar, al serviciilor, 20% în sectorul secundar (industrie și construcții) și numai 2,4% în sectorul primar. În concluzie, harta salariilor și a angajaților reflectă gradul de dezvoltare al economiei românești.