România este pe drumul pentru a realiza încă un obiectiv de țară: aderarea la OECD. Mai sunt de făcut câțiva pași, dar ne apropiem de ținta finală. În pofida faptului că, în acest moment, România s-ar afla pe ultimele locuri în clasamentul OECD la o serie de indicatori macroeconomici.
Asociația Analiștilor Financiari Bancari din România a organizat o dezbatere cu tema aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Măcar asupra acestui obiectiv, clasa politică este de acord că poate fi considerat unul strategic pentru România.
Guvernul a avut o bună idee și anume de a numi un responsabil pentru aderarea la OECD, în persoana secretarului de stat la Ministerul de Externe, Luca Niculescu. Este o idee salutară pentru că un proces atât de amplu are nevoie de un lider, de un coordonator, pentru a putea fi dus la bun sfârșit.
De altfel, Luca Niculescu a vorbit la Conferința analiștilor financiari despre ce înseamnă aderarea la OECD. România este evaluată de 26 de comitete care monitorizează „tot ce ne putem imagina din viața economico-socială”, după cum spune Luca Niculescu.
Concret, în anul 2022, OECD a trimis României o foaie de parcurs cu jaloanele care trebuie îndeplinite pentru aderare. România a răspuns cu un memorandum de 1.000 de pagini la care au contribuit aproape toate instituțiile statului. În esență, memorandumul detalia cum se va alinia România la standardele, practicile și procedurile OECD.
A urmat un dialog cu organizația internațională, iar, în acest moment, spune Luca Niculescu, au fost încheiate misiunile de evaluare și au început prezentările în fața celor 26 de comitete ale OECD. Fiecare comitet dă un aviz formal, după care urmează decizia ambasadorilor celor 38 de state membre. De asemenea, regula este că nu există un termen fix pentru aderare, unele state au intrat „în club” în trei-patru ani, altele în 10-11 ani, a explicat Luca Niculescu.
După cum se poate vedea procesul de aderare la OECD este laborios și presupune o schimbare nu doar la nivelul economiei, ci în întreaga societate. De altfel, nivelul de dezvoltare al României ne plasează în acest moment printre statele cele mai slab clasate în organizație.
Dovada? La Conferința analiștilor financiari bancari, economistul Valentin Lazea a trecut în revistă actuala poziție a României. Indicatorii țării noastre nu sunt dintre cei mai buni. Astfel, din 38 de țări-membre ale OECD, 21 sunt democrații depline, 15 sunt democrații imperfecte (în această categorie va intra și România atunci când va fi acceptată în organizație), iar două state, Mexic și Turcia, sunt considerate nedemocratice.
În acest moment, la capitolul inflație, România ar fi pe locul patru din subsolul clasamentului având în urmă doar Turcia – 68%, Columbia – 7,4% și Islanda – 6,8%. La deficit bugetar, România ar fi pe ultimul loc, alături de SUA, cu un nivel mai mare decât Columbia, Mexic și Turcia. În schimb, România ar fi bine clasată în clasamentul creșterii economice cu un nivel de 2,5% fiind depășită doar de Turcia care a înregistrat o creștere economică de 4%.
Desigur, aceasta este doar fotografia momentului pentru câțiva indicatori economici. Aderarea la OECD este un proces complex care include atât o evaluare a economiei, cât și a indicatorilor sociali.
Dar, România poate face progrese în interiorul clubului. A demonstrat acest lucru o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. De exemplu, în anul 2000, PIB pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, era pentru România de 25% din media europeană. În prezent, acest indicator a ajuns la 75% din media Uniunii Europene.
De ce ar face România demersurile de intrare în OECD? Pentru că ele aduc un lucru esențial: mai multă încredere pentru investitori, știind că România respectă standardele de democrație, de bună guvernare administrativă și economică. De aceea, efortul aderării merită făcut.