Al doilea pachet de reducere a deficitului bugetar a fost prezentat de premierul Ilie Bolojan. Mai exact, au fost arătate doar principiile care se referă la administrația locală, la care se vor adăuga și alte măsuri.
Premierul Bolojan se simte ca “peștele în apă” cu măsurile care vizează administrația locală. Cu siguranță, Ilie Bolojan știe foarte bine domeniul, iar senzația a fost că multe dintre măsurile prezentate au fost deja pregătite și s-au bazat pe experiența câștigată în anii în care a avut calitatea de primar sau de președinte al Consiliului Județean.
Faptul că schimbările din administrația locală sunt pilotate de un politician cu experiența lui Ilie Bolojan este fără îndoială un avantaj. De altfel, se poate vedea cu ochiul liber că premierul este pe terenul lui. De exemplu, pentru un politician mai puțin familiarizat cu administrația locală ar fi fost foarte greu de identificat problema excesului de personal de la poliția locală.
În general, prezentarea de săptămâna trecută a unor măsuri din pachetul doi de reforme a arătat un premier care știe “pe ce butoane să apese” pentru a reduce cheltuielile și, în același timp, să crească nivelul serviciului public.
Faptul că 25% din administrațiile locale nu își pot acoperi din veniturile proprii nici măcar salariile angajaților era deja cunoscut. Dar, acum cabinetul Bolojan impune o normă de personal care în mod cert nu va rezolva problema de fond, dar măcar va fi o barieră pentru creșterea cheltuielilor.
De asemenea, metoda standardelor de personal va fi aplicată în cazul primăriilor și consiliilor județene. Cu siguranță, premierul va știi cum să stabilească standardele, dar va fi interesant de văzut unde va așeza ștacheta, sus sau jos.
Ne putem aștepta la un val de proteste. Administrația locală a devenit o “nucă” la fel de tare și de greu de spart precum instituțiile publice. Mentalitatea politică a dat, de-a lungul timpului, tot mai mult credit primarilor, faptul ca aleșilor locali li s-a dat “apă la moară” la nivelul partidelor a făcut ca aceștia să capete o putere disproporționată. Au devenit baroni locali, au numit miniștri sau secretari de stat și au ajuns să crească numeric aparatul de lucru al primăriilor și al consiliilor județene.
De aceea, mai mult ca sigur, va exista o negociere dură între premier și șefii de la nivel local tocmai pentru locul unde se va așeza ștacheta standardelor. Important ar fi ca acest proces să fie un prim pas către așteptata reorganizare teritorială.
Posibilă revenire la cota unică
Al doilea pachet de măsuri de ajustare bugetară este criticat pentru că nu rezolvă așa-zisele reforme mari și anume a companiilor de stat sau a instituțiilor publice. Dar, să nu uităm că și administrația locală poate fi inclusă la capitolul mari reforme.
Dacă, însă, privim și celelalte posibile măsuri incluse în pachetul doi, conform surselor de presă, vom vedea o însăprire a fiscalității pentru cei care economisesc bani sau care investesc pe diverse piețe. Astfel, impozitarea câștigurilor obținute pe piața de capital ar putea să crească, în anumite condiții, la 16%, de asemenea, s-ar putea introduce impozite pe fiecare tranzacție pentru sectorul criptomonedelor și pentru așa-numiții influenceri care încasează bani ca urmare a activității lor pe rețelele sociale.
Proiectul prevede și o creștere a impozitului la 16% pe câștigurile obținute din dobânzi pentru cei care au depozite bancare cumulate de peste 100.000 de euro. Mai șocant este că proiectul pachetului doi conține și introducerea generalizată a unui impozit minim pe cifra de afaceri. Impozitul ar urma să fie plătit de toate companiile care înregistrează profit și ar trebui să fie calculat ca diferența dintre 0,5% din cifra de afaceri și impozitul pe profit.
Câteva concluzii: pachetul doi, prin măsurile fiscale, lovește în păturile cele mai dinamice financiar, care investesc pe piețe sau care au depozite bancare de valori relativ ridicate. Apare tot mai des o creștere a impozitării spre 16%, ceea ce poate sugera că se încearcă o revenire la cota unică. Sarcina fiscală pentru companii și clasa de mijloc este în creștere. De aceea, măsurile de reducere a cheltuielilor statului devin de o importanță majoră.