Ieri, institutul Ifo a publicat o analiză succintă a economiei germane. Studiul arată de la început că economia germană încă nu s-a deblocat după criză, iar argumentul important în acest sens este că în primul semestru economia a stagnat, iar pe întregul an creșterea este prognozată la un nivel de 0,2%. Este de prisos să mai spunem că evoluția celei mai mari economii europene poate tracta sau dimpotrivă poate induce stagnarea în multe state membre care au legături comerciale cu Germania, inclusiv România.

Analiza institutului german menționează că redresarea economiei va depinde de implementarea programelor anunțate de coaliția de guvernare care includ investiții masive în infrastructură și în sectorul de apărare.
Una peste alta, capacitățile de producție, în special cele industriale, sunt subutilizate, iar managerii companiilor din diverse sectoare se confruntă cu o cerere redusă și cu scădere a competitivității pe piețele externe. De altfel, exporturile germane sunt afectate de impunerea tarifelor vamale de către SUA.
Exporturile germane au crescut în primele luni ale anului datorită aprovizionării anticipate pe care au făcut-o companiile americane tocmai pentru a se proteja de introducerea noilor taxe vamale.
Numai că începând cu al doilea trimestru al anului, nivelul exporturilor în SUA s-a redus.
Sectorul construcțiilor nu este în cea mai bună formă. Domeniul rezidențial a fost în suferință, în schimb investițiile publice au mai salvat ce s-a putut salva pentru această ramură economică. În același timp, consumul își revine, dar ritmul de creștere este foarte lent. Evoluția este explicabilă dacă avem în vedere că puterea de cumpărare nu a crescut, ceea ce face ca sentimentul consumatorilor să nu fie prea optimist. Sunt factori care au dus la o stagnare a consumului și implicit a cererii.
Tot despre o criză se vorbește în studiul Ifo și referitor la piața muncii. Numărul angajaților va crește anul acesta cu 19.000 de persoane în timp ce rata șomajului va ajunge la 6,3% (o creștere cu 155.000 de persoane). Piața muncii ar putea să crească o dată cu redresarea economiei, dar este încă influențată de implicarea modestă a imigranților.
Rata inflației va ajunge anul acesta la 2,2%, un nivel favorabil economiei, și va scădea ușor anul viitor până la 2,1%. Prețul energiei este de așteptat să scadă temperând în felul acesta o evoluție despre care se vorbește intens de la începutul războiului în Ucraina. Respectiv, lipsa gazului ieftin din Rusia a dus multe companii germane în situația de a deveni necompetitive pe plan global. Se spune tot mai des că economia germană trebuie să se adapteze la prețuri energetice mai mari.
Sunt motive de optimism, respectiv că prețul energiei se va reduce, pentru că începând cu anul viitor guvernul a anunțat că va reduce câteva taxe aplicate asupra prețului energiei. Inflația va rămâne la un nivel scăzut, iar începând de anul viitor se va reduce TVA în sectorul ospitalității, iar creșterea salariului minim în următorii doi ani va pune presiune și asupra salariilor mari.
De asemenea, analiza Ifo arată că va exista o creștere a salariilor începând cu anul 2027. Prognoza arată că prețul certificatelor de carbon va urca, din nou, ceea ce va însemna și o creștere a prețului energiei.
Anul acesta, vor fi retrase o serie de ajutoare acordate de stat pentru compensarea creșterii tarifului energiei și va crește cota contribuțiilor de asigurări sociale. Drept urmare deficitul bugetar va fi de numai 2,1% din PIB, un nivel bun, la care se adaugă o datorie publică rezonabilă, care va ajunge în următorii doi ani la 63% din PIB. În concluzie, raportul institutului german Ifo arată că revenirea economiei depinde de măsurile economice și fiscale de stimulare care se vor adopta. În același timp, evoluția economiei germane depinde și de deciziile administrației americane. O eventuală ridicare a tarifelor vamale ar inhiba din nou creșterea economică. O creștere de care are nevoie atât Germania, cât și Europa.