O companie românească pare hotărâtă să salveze un combinat care are o tradiție de mai mult de două secole. Numai că prețul plătit este neverosimil pentru o companie care practic nu mai există. Este una din ciudățeniile afacerii din Oțelu Roșu.
O companie aparținând familiei constructorului român Dorinel Umbrărescu deține Combinatul siderurgic din Oțelu Roșu și a început lucrările de renovare a platformei industriale, informează publicația Profit.ro.
În principiu, este salutară dorința investitorului român de a reîncepe producția la combinatul din județul Caraș-Severin, o uzină care are o tradiție de 220 de ani. Numai că doar tradiția nu este uneori suficientă.
Iar istoria recentă a combinatului din Oțelu Roșu cuprinde câteva lucruri ciudate. Să plecăm, însă, de la momentul actual. Publicația Profit.ro prezintă avizul de mediu pe care compania deținută de familia omului de afaceri român l-a obținut pentru a începe lucrările la combinatul siderurgic. Aflăm că este vorba despre activități care vor pune în siguranță activele (atâtea câte mai sunt) întreprinderii din Oțelu Roșu. De fapt, obiectivul este oprirea furturilor și degradarea construcțiilor. Nici vorbă, deocamdată, de repornirea producției.
Amănuntele sunt cel puțin surprinzătoare, în sensul că din avizul de mediu aflăm că, fizic, combinatul siderurgic nu mai există. Cităm din avizul de mediu publicat de Profit.ro: „sistemul de scurgere al apelor pluviale trebuie refăcut din cauza degradărilor acumulate pe parcursul anilor. Închiderile de fațadă din tablă ondulată trebuie reparate prin înlocuirea panourilor deteriorate, de asemenea, zonele vitrate trebuie înlocuite complet deoarece sunt degradate în proporție de 90%. Întreg spațiul trebuie igienizat, prin îndepărtarea molozului, resturilor metalice și a prafului”.
Termenii sunt poate prea tehnici, dar mai clar este că utilajele nu mai funcționează de 13 ani, timp în care toată platforma industrială a fost vandalizată și a căzut pradă furturilor sistematice. Fără să fi mers la fața locului, ne putem imagina că de câțiva ani din combinat nu a mai rămas decât praful și pulberea. De altfel, nu este singurul caz din România de platformă industrială abandonată de investitori și „devorată” de hoți.
Mai ciudat este că pentru acest combinat care, demult, a rămas doar un teren viran s-au dat lupte între companii, în instanță, și au fost plătiți bani frumoși.
De exemplu, Profit.ro arată că firma constructorului român a cumpărat la sfârșitul anului trecut o creanță a ANAF față de fostul proprietar, compania Laminorul Danube, plus activele. În total, noul proprietar a plătit aproximativ 141 milioane de lei. Desigur, statului i-a convenit, pentru că fiscul a încasat 135 milioane de lei, atunci când probabil că nu mai credea că o să se întâmple. Dar, ce logică a avut un investitor experimentat, precum Dorinel Umbrărescu să plătească aproximativ 28 milioane de euro pentru nimic? Adică, pentru un teren viran cu niște hale deteriorate complet în timp. Dacă terenul ar fi în centrul unui oraș important din România s-ar fi putut bănui că miza achiziției este dezvoltarea imobiliară. Dar, la Oțelu Roșu, un mic orășel din județul Caraș-Severin, este exclus ca prețul terenului să fie o afacere. De asemenea, este imposibil să plătești zeci de milioane de euro pentru un așa-zis combinat fără să fi făcut o vizită și fără să fi observat că practic nu mai există.
Fostul premier Marcel Ciolacu a vorbit anul trecut despre intenția familiei Umbrărescu de a investi 300 milioane de euro în combinat. Ar fi prea frumos să se întâmple acest lucru.
Deocamdată, însă, în ultimii 20 de ani combinatul din Oțelu Roșu a acumulat o istorie plină de datorii și de investitori care nu au reușit să îl facă eficient. Au fost insolvențe, apoi falimentul, investitori din Republica Moldova, din Polonia sau compania rusească Mechel. Nu mai contează acum „ruleta rusească” folosită de cei care au vrut să salveze combinatul, dar au eșuat. Important este să vedem dacă familia Umbrărescu va reuși să investească și să reînceapă producția în combinat sau compania din Oțelu Roșu va rămâne ca acum, adică praf și pulbere.