Ce mai freamăt! Ce mai vuiet! Toată lumea comentează sau face glumițe pe tema gemului făcut de bunica în gospodărie care ar produce pagube în buget. Cum spune o vorbă veche “la mișto ne pricepem toți”. Și am avut tot felul de persoane publice sau mai puțin publice care s-au autodenunțat pentru evaziune pentru borcanele cu gem sau cu zacuscă pe care le-au făcut în casa de la țară sau de la oraș.
Doar că toată povestea seamănă cu situația celebră care spune că „nu trebuie să lași adevărul să omoare o știre bună”. Adică, discuția cu gemul făcut în gospodărie pleacă de la explicațiile președintelui ANAF la postul de televiziune Antena 3. Șeful fiscului a vorbit despre modalitatea de calcul a gap-ului de TVA. Gap-ul de TVA înseamnă diferența dintre TVA care ar trebui colectată și cât se colectează efectiv la buget. Președintele ANAF, Adrian Nica a explicat că metoda de calcul a gap de TVA include și autoconsumul. Și pentru a înțelege publicul, a dat exemplu de ce înseamnă autoconsum și anume gemul pe care îl face în casă bunica, produs care intră în metodologia de calcul a gap-ului.
Că exemplul a fost sau nu inspirat este o altă discuție. Ceea ce știm sigur este că dezbaterea s-a dus în cu totul alte zone. Unii au interpretat că vor exista controale fiscale acasă la cei care produc zacuscă, gogonele sau dulceață sau că produsele făcute și consumate în casă dezechilibrează bugetul de stat.
Dar, șeful fiscului nu a a spus nicio clipă așa ceva. El doar a deschis o discuție, altfel cât se poate de serioasă, referitoare la gap-ul de TVA. Numai că subiectul naște deja polemici între specialiști. Concret, șeful ANAF spune că autoconsumul intră în calculul gap-ului. Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, este de părere că produsele din gospodărie nu sunt de fapt luate în calculul gap-ului sau dacă sunt incluse procentajul este foarte mic. La fel, un lider sindical de la Federația sindicatelor din Administrația Fiscală a scris pe o rețea socială „zacusca și dulceața făcute în casă pentru autoconsum nu intră și nu influențează în niciun fel gap-ul de TVA. Acestea nu se comercializează, ci se consumă în gospodărie”. Ultima idee mă face să mă îndoiesc că liderul sindical știe prea bine despre ce vorbește chiar dacă evident este un om din sistem, adică de la fisc. Atunci când afirmă că produsele care se autoconsumă nu se comercializează, de fapt, nu spune nimic. Problema în discuție este dacă produsele de casă, de autoconsum sunt estimate prin diverse metode de calcul a PIB, iar TVA aferentă lor este calculată ca și cum ar trebui încasată.
Citeste siGemul, bombardierii și ce ar trebui să facă de fapt ANAF ( Interviu )
Deci, este sau nu inclus autoconsumul în gap-ul de TVA? Specialiștii români au părerile împărțite, de aceea, reprezentanții statului sau ai media vor trebui să găsească răspunsul la această întrebare chiar de la sursă, adică de la experții care calculează gap-ul de TVA.
Până atunci, să reamintim că gap-ul de TVA a fost foarte evocat în ultimii ani. Nivelul ridicat al gap-ului a fost folosit mereu pentru a exemplifica gradul ridicat de evaziune în România. De altfel, România se află de mulți ani pe un loc lipsit de onoare, respectiv pe primul loc dintre statele Uniunii Europene la diferența dintre TVA care ar trebui încasată și TVA efectiv încasată. Gap-ul de TVA a fost folosit în mai multe situații. Cine vroia să arate cât de mare este zona de evaziune din România cita studiul privind gap-ul și închidea orice discuție. Argumentul era imbatabil. Dar, gap-ul putea fi folosit și în sens invers, adică prin contestarea metodei de calcul se punea la îndoială chiar nivelul evaziunii în România.
Pentru ca dezbaterile declanșate în aceste zile să nu rămână doar vorbe aruncate în vânt, este nevoie ca guvernul sau asociațiile specializate să lămurească această nouă dilemă și anume: autoconsumul este sau nu în calculul gap-ului de TVA? Fără să afle acest lucru gospodinele nu vor mai putea să facă gem și familiile lor nu vor mai putea să mănânce zacuscă.