Intensitatea concurenței și concentrarea economică sunt indicatori esențiali pentru funcționarea unei economii. Raportul Consiliului Concurenței trece în revistă companiile, sectoarele în care activează și nivelul de concurență care există în economia românească.
Recent, Consiliul Concurenței a publicat raportul tradițional care se referă la anul precedent. Sunt multe date incluse în analiză, dar merită să le alegem pe cele pe care nu le găsim în studiile economice realizate de alte instituții.
Dacă vă întrebați: care sunt sectoarele care înregistrează cele mai mari cifre de afaceri? Din raportul Consiliului Concurenței puteți afla că pe primele patru locuri se află comerțul (150 miliarde de lei), construcțiile, transporturile și din nou comerțul cu amănuntul al carburanților (66 miliarde de lei).
Dacă vă întrebați în ce domenii au fost obținute cele mai mari profituri? Răspunsul din analiza Consiliului Concurenței este că sectorul bancar este pe primul loc cu profituri totale de 14,7 miliarde de lei, urmat de construcții, producția de energie electrică și activități de realizare a soft-ului, 8 miliarde de lei.
Este ușor de observat că între ramurile economice cu cele mai mari cifre de afaceri și sectoarele cu cele mai mari profituri sunt diferențe, în sensul că pe primele patru locuri singurul punct comun este ramura construcțiilor. Cu precizarea că raportul arată doar valorile nominale fără cele calitative precum rata profitului sau numărul de angajați cu care se realizează cifra de afaceri a sectorului economic. Chiar și în aceste condiții ne putem face o imagine asupra domeniilor semnificative din economia românească.
Un indicator specific prezentat în raport este cel al nivelului de concentrare pe care îl înregistrează sectoarele economice. Modul de calcul este clar și anume cota de piață cumulată a primelor trei sau patru companii dintr-un anumit sector de activitate. Rezultatul este că sunt două domenii care au risc concurențial. Este vorba despre comerțul cu amănunte cu produse petroliere în care cota de piață cumulată a primilor trei jucători este de 72%, iar a primilor patru ajunge la 78%. De asemenea, în domeniul activitățile financiare primii trei jucători din piață cumulează 44%, iar primii patru ajung la 53%. Sunt cele două sectoare economice asupra cărora raportul Consiliului Concurenței atrage atenția, dar, în același timp, precizează că nu se identifică un nivel ridicat de concentrare economică.
Analiza oferă date legate de nivelul presiunii concurențiale în economia românească. Indicele Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) măsoară predispoziția spre concurență a industriilor din economie. Concret, indicele este calculat pentru 41 de sectoare economice și cu cât valoarea lui este mai mare cu atât domeniul respectiv este mai favorabil concurenței.
Evaluarea Indicelui Agregat de Presiune Concurențială scoate în evidență sectoarele cu cele mai bune rezultate, respectiv, consultanță IT, comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte, canale TV cu plată, servicii IT de outsourcing, producerea și comercializarea produselor spirtoase. La polul opus, cu un indice scăzut și deci cu perspective concurențiale destul de mici, se află producerea și comercializarea cimentului, serviciile notariale, sectorul bancar de retail, producerea și furnizarea de gaze naturale dar și distribuția de produse petroliere.
Raportul are și câteva prezentări specifice ale problemelor unor industrii. Astfel, piața producerii de energie electrică a înregistrat o creștere a presiunii concurențiale. Anul trecut, s-au modificat cotele de piață, scăderi pentru Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, dar au crescut OMV Petrom și Nuclearelectrica.
Piața lactatelor are un grad mare de fragmentare și o simetrie relativă a costurilor între jucătorii aflați în piață. În fine, sectorul gazelor, adică producerea și furnizarea gazelor naturale evidențiază un sector concurențial limitat. Raportul Consiliului Concurenței oferă o serie de elemente care vin în ajutorul specialiștilor, consumatorilor și publicului larg. Intensitatea concurenței este un indicator care influențează funcționarea întregii economii.