Guvernul vrea să introducă regula ca anul viitor ministerele să reducă bugetul de salarii cu 10%. La nivel politic, însă, mesajele pe această temă sunt divergente. În aceste condiții, se va putea face reducerea cheltuielilor de personal?
Doi politicieni de vârf au transmis în aceeași zi două mesaje total diferite. Premierul Ilie Bolojan a vorbit ieri într-un interviu la Pro TV despre un obiectiv de reducere a cheltuielilor bugetare pentru anul viitor. Este vorba despre o așa-numită „anvelopă de recomandare” prin care ministerele trebuie să reducă anul viitor cheltuielile de personal cu până la 10%, față de anul acesta.
Pentru cei care se fac că nu înțeleg ce înseamnă reducerea anvelopei bugetare să spunem că nu presupune în mod obligatoriu nici disponibilizarea a 10% din angajați, nici reducerea cu 10% a venitului salarial al fiecărui angajat din minister.
De altfel, premierul a explicat că reducerea anvelopei salariale se poate face reducând sporurile sau renunțând la personalul excedentar. Cu alte cuvinte, anvelopa salarială înseamnă alocările bugetare pentru veniturile salariale ale angajaților din ministere, în cazul de față. Pentru ca anvelopa salarială să scadă cu 10% variantele de aplicare sunt multiple, adică se pot tăia sporurile sau primele anuale sau trimestriale, se pot bloca angajările sau se poate folosi principiul „pentru un om plecat se angajează un om” sau se pot disponibiliza unii angajați.
În principiu, reducerea anvelopei salariale poate însemna chiar creșterea salariilor, nu reducerea lor. Cu condiția ca angajații plecați să fie suficient de mulți încât să poată crește salariile celor rămași. O restructurare corectă crește salariile, nu le scade.
Să ne aducem aminte că principiul reducerii anvelopei salariale s-a încercat să fie folosit și în timpul crizei economice declanșată în anul 2009. Adică, în 2010, președintele României de atunci a anunțat reducerea anvelopei salariale bugetare cu 25%. Numai că ideea s-a lovit de „alianța bugetarilor”. De la miniștrii, la directori, toți s-au gândit „să nu lase pe nimeni fără pâine” pentru că este criză. Drept urmare, bugetarii au preferat să accepte reducerea fiecărui venit salarial cu 25% în loc să încerce o optimizare a resurselor umane și implicit a banilor.
La fel de adevărat este că atunci, în anul 2010, bugetarii și-au jurat să se răzbune. Și au făcut-o peste câțiva ani fie cu mâna lor, cerându-și în instanță salariile mărite pe care nu le-au primit în timpul crizei, fie cu mâna politicienilor care s-au grăbit să crească salariile.
De altfel, experiența anului 2010, pune la îndoială reușita inițiativei din anul 2026. Este posibil să ne aflăm în fața acelorași probleme, respectiv solidaritatea între angajații la stat și apoi dorința lor de a recupera eventualele pierderi din venitul salarial va găsi înțelegere printre politicieni chiar mai repede decât ne-am aștepta.
Sunt mai multe piedici în calea reducerii în 2026 a anvelopei salariale bugetare din administrația centrală. Una este chiar formularea premierului care a vorbit despre „o anvelopă de recomandare cu până la 10% mai mică” decât în anul 2025. Ce înseamnă „recomandare” și ce înseamnă cu „până la”? În limbajul angajaților la stat „recomandare” se traduce prin „facem ce vrem noi”, iar „până la 10%” poate să fie și zero.
Însă, cea mai mare piedică în calea reducerii de cheltuieli de personal în administrația centrală este chiar coaliția politică. Tot ieri, când dl. Bolojan anunța reducerea anvelopei salariale, dl. Grindeanu tuna că PSD nu va accepta nicio reducere de salariu din administrație.
Ok! Poate că pentru scăderea anvelopei salariale cu 10%, PSD preferă varianta reducerilor de personal. Este o glumă, desigur. În primele nouă luni ale acestui an, cheltuielile de personal din buget au crescut cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care salariile au fost înghețate prin ordonanța trenuleț. După cum se vede, viziunile politice sunt foarte diferite și de aceea este greu de anticipat dacă vor scădea cu adevărat cheltuielile de personal din administrația centrală.