Aproape 90% dintre ucraineni cred că Rusia nu se va mulțumi cu teritoriile ocupate
Publicat în:
Ucrainenii nu au încredere în Rusia și se tem de asemenea de felul în care America negociază cu Moscova. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev și publicat la începutul acestei luni, 87% dintre ucraineni sunt convinși că Kremlinul nu se va opri la teritoriile ocupate și își va continua ofensiva.
O șansă pentru armistițiu? Ucrainenii nu au încredere în Rusia, este un titlu din unian.ua care citează un articol din Wall Street Journal.
„Fiecare încercare de armistițiu în timpul războiului care durează de 11 ani a fost încălcată de Moscova în mai puțin de 24 de ore, lăsând puține speranțe pentru o încetare a focului de durată.”
„În vara lui 2014, Artem Kravchenko, alături de sute de soldați ucraineni, s-au retras în coloană din Ilovaisk (Donețk, n.r.,) crezând în promisiunile rusești de trecere în siguranță. Totuși, la sfârșitul zilei, s-a trezit printre camarazii săi căzuți pe marginea drumului. Forțele ruse au deschis focul asupra soldaților ucraineni. Lovit de trei gloanțe, Kravchenko a fost nevoit să-și bea propria urină pentru a supraviețui.”
Astfel de evenimente, care au avut loc în timpul numeroaselor încercări de armistițiu din timpul celor 11 ani de război, îi fac pe mulți ucraineni să se îndoiască de ultimele inițiative de pace duse de președintele american Donald Trump.
Generalul Viktor Muzhenko, care a condus armata ucraineană din 2014 până în 2019, a subliniat: „Pentru Rusia, o încetare a focului este o șansă de a-și trage sufletul. Condițiile lor vizează slăbirea armatei ucrainene, în timp ce ei se mobilizează și își măresc producția de arme".
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev și publicat la începutul acestei luni, 66% dintre ucraineni cred că scopul final al Rusiei este distrugerea statului ucrainean. 87% sunt convinși că Kremlinul nu se va opri la teritoriile ocupate și își va continua ofensiva.
Care sunt pericolele pentru Ucraina în noua rundă de negocieri?
„Trump se confruntă cu o alegere. Care sunt pericolele pentru Ucraina în noua rundă de negocieri?” titrează rbc.ua.
„Așa cum am anticipat, rușii nu resping în mod deschis această simulare a unui proces de pace, ci impun o multitudine de cerințe pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru ca ei să înceapă acest proces”, a declarat politologul Dmytro Levus, expert la centrul Ucraina Unită.
Au apărut noi detalii care sunt potențial periculoase pentru Ucraina. În ajunul conversației dintre Trump și Putin, mass-media americană Semafor și The New York Times au publicat o nouă serie de informații, în special cu privire la posibilitatea recunoașterii legale a anumitor regiuni ucrainene ocupate ca parte a Rusiei. Aceasta este o linie roșie majoră pentru Ucraina. Washingtonul este conștient de acest lucru, dar consideră că este posibil să se negocieze în acest sens. Această abordare a fost confirmată indirect de către trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu și Rusia, Steve Witkoff, în timpul unui interviu cu bloggerul Tucker Carlson.
Abordând problema teritoriilor, Witkoff a adoptat de fapt argumentele propagandei ruse. „Aceste teritorii sunt de limbă rusă și acolo au avut loc referendumuri, în care majoritatea locuitorilor au votat pentru a fi sub autoritatea Rusiei. În opinia mea, acesta este punctul cheie al conflictului", a declarat Witkoff potrivit jurnaliștilor ucraineni.
Ce au în comun mișcările de protest din Georgia și Serbia?
Siteul Indigo publică un interviu cu scriitorul și activistul sârb, Vladimir Arsenijević, președintele ONG-ului Krokodil.
„În recentele proteste georgiene, sentimentul anti-rus este privit foarte clar ca o bază, nu în contextul urii etnice, ci mai ales ca un sentiment anticolonial și, în același timp, ca o condamnare a guvernării în stil Putin, un reproș pentru capitalismul oligarhic, nedreptate și intoleranță. Poate că, la un moment dat, protestanții sârbi își vor lega și revendicările de ceea ce este grav în Rusia lui Putin și împotriva căruia nici măcar nu se mai poate protesta în Rusia,” spun jurnaliștii georgieni.
„Până acum vedem cum guvernul nostru joacă un joc dublu și dansează un vals pro-rus/anti-rus (în timp ce trimite arme și muniții în Ucraina și nu reduce ajutorul umanitar). Ei au organizat, de asemenea, câteva întâlniri mai discrete și mai puțin mediatizate între Zelensky și Vucic în diferite forumuri. Doamna Zelenksy a vizitat-o și pe doamna Vučić, iar apoi împreună au deschis un colț ucrainean la biblioteca municipală din Belgrad. Acest tip de lucruri se întâmplă tot timpul, deoarece ceea ce face bine guvernul nostru este să stea pe mai multe scaune în același timp și de acolo să scoată narațiuni diferite din motive diferite și obiective politice diferite, ” spune Vladimir Arsenijević.
„Protestul georgian este hotărât pro-european și anti-rus. Protestul sârbesc nu include deloc Rusia în acest tablou global, dar, în același timp, privește Uniunea Europeană cu ambivalență. Și probabil că unii dintre protestatari sau mulți dintre ei, nu știu exact, sunt și oponenți ai Uniunii Europene,” mai spune scriitorul sârb care precizează că nemulțumirile sârbilor sunt legate în primul rând de corupție.
1,9 miliarde de euro ajutor UE pentru R. Moldova
Consiliul European și-a dat acordul final pentru ajutorul de 1,9 miliarde de euro care urmează să fie acordat Republicii Moldova, relatează zdg.md.
Acesta este cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE de la independența Moldovei, (...) va stimula economia țării și o va aduce mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor. De asemenea, banii vor ajuta Moldova să facă față provocărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările continue ale Rusiei de a destabiliza țara.
„Astăzi, îi ajutăm pe cetățenii Republicii Moldova să avanseze reformele socio-economice esențiale, să stimuleze economia și să accelereze procesul de aderare la UE. Noul instrument va consolida, de asemenea, reziliența Moldovei, atenuând impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Adam Szłapka, ministrul afacerilor europene al Poloniei.
Acest Mecanism reprezintă pilonul financiar al Planului de creștere pentru Moldova, prezentat de Comisie în octombrie 2024.
Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei.
Au participat :
Salome Mikadze, Géorgia
Valeriia Seredenko, Ucraina
Inna Serediuk, Ucraina
Kateryna Mazur, Ucraina
Madalina Rujanschi, Moldova