Peste 100.000 de oameni și-au părăsit casele după cutremurul din 23 aprilie și au cerut autorităților să le găsească locuințe temporare. În Kazakhstan, o crimă cumplită comisă de o tânără a șocat opinia publică care caută acum să explice de unde s-a născut această violență și ce este de făcut.
bbc.com comentează reacțiile cetățenilor din Istanbul după cutremurul de 6,2 grade pe scara Richeter care a avut loc pe 23 aprilie, având în vedere replicile mai mici care s-au înregistrat apoi.
„Nu au fost raportate victime omenești sau pagube majore în urma cutremurului cu magnitudinea de 6,2 din Istanbul. Totuși, temându-se de un nou cutremur, mulți locuitori au preferat să petreacă noaptea în afara caselor. Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a declarat pe 24 aprilie că peste 101.000 de cereri de cazare au fost aprobate la Istanbul. Yerlikaya a îndemnat locuitorii îngrijorați de locuințele lor să contacteze numărul 112. Se pare că o echipă de 3.000 de persoane a fost mobilizată în acest scop. După cutremurul din 23 aprilie, curțile școlilor, sălile de sport și moscheile au rămas deschise pentru cei care nu au dorit să petreacă noaptea acasă.”
Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat : „Am evaluat măsurile luate și cele care urmează a fi luate pentru a minimiza efectele cutremurului. Am dat instrucțiunile necesare pentru perioada următoare.”
Ministrul Sănătății, Kemal Memişoğlu, a declarat că 236 de persoane au fost afectate de cutremur, inclusiv cele care au suferit atacuri de panică din cauza fricii.
S-a confirmat că telefonia mobilă a căzut aproximativ 15 minute. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Abdulkadir Uraloğlu, a explicat că cererea a crescut de zece ori, ceea ce a dus la faptul că „25% dintre apeluri nu au putut fi preluate”. Uraloğlu a recomandat utilizarea comunicațiilor prin internet sau a mesajelor SMS, de preferință în timpul unor astfel de evenimente.
Ministrul Mediului și Planificării Urbane, Murat Kurum, a anunțat că a primit „378 de cereri de inspecții pentru daune structurale”.
Recunoașterea de către Turcia a genocidului armean nu este doar o chestiune de justiție istorică, ci și un imperativ moral
Iată un titlu din armenpress.am.
Declarația aparține deputatului spaniol, Jon Iñarritu, care a acordat un interviu publicației armene. Potrivit acestuia, istoria arată că atunci când crimele în masă rămân nepedepsite și nerecunoscute, probabilitatea repetării lor crește. În ciuda recunoașterii și condamnării genocidului armean de către numeroase țări și organizații internaționale, Turcia continuă, 110 ani mai târziu, să mențină o politică de negare. Iñarritu a subliniat că negarea sistematică a Turciei nu este doar o ofensă adusă memoriei victimelor, ci perpetuează și o cultură a impunității.
„Turcia a instituționalizat negarea ca politică de stat, combinând revizionismul istoric, presiunea diplomatică, amenințările economice și campaniile de dezinformare bine finanțate prin lobby internațional. Această abordare distorsionează adevărul, falsifică prezentul și blochează orice cale reală către reconciliere”, a spus politicianul spaniol.
Răspunzând la întrebarea ce poate face comunitatea internațională dincolo de apeluri și declarații simbolice, deputatul a insistat asupra necesității unei poziții ferme și principiale, în conformitate cu dreptul internațional și drepturile omului: „Trebuie exercitată presiune multilaterală asupra Turciei pentru a-și deschide arhivele, a-și asuma responsabilitățile și a se angaja clar și pe deplin în favoarea unei recunoașteri fără echivoc. O pace durabilă nu poate fi construită decât pe adevăr.”
O tânără cazacă și-a ucis prietena și a șocat o țară întreagă
Un incident recent din Astana, unde o tânără și-a ucis prietena înjunghiind-o de 26 de ori, a șocat întreaga țară, relatează bilim-all.kz.
„Creșterea violenței este legată de deficitul de bunătate și compasiune,” este concluzia unui editorialist al publicației. Autorul articolului amintește de cuvintele lui Dostoievski: „Frumusețea va salva lumea”. Aici, frumusețea nu se referă la aspectul fizic, ci la frumusețea sufletului. Editorialistul amintește cititorului cazac despre învățăturile filozofului și poetului național, Abai Qūnanbaiūly.
„Tocmai cuvintele lui Abay m-au introdus în frumusețile sufletului. Nu am devenit un om bogat, nici un cărturar, nici un om învățat, ci am hrănit în mine lumina bunătății. Abay mi-a întărit mintea și m-a ajutat să-mi definesc scopul vieții. În vremuri grele, către el m-am îndreptat în sinea mea. De aceea cred că promovarea lui Abay în educația tinerilor este esențială.”
„Dar nu este suficient să te limitezi la recitarea poeziilor sale. Abay ar trebui integrat în mod natural în viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților. Profetul Mahomed (pacea și binecuvântările să fie asupra lui) a spus: „Cunoașterea dobândită în tinerețe este ca o gravură pe piatră. De aceea este crucial să cultivăm dragostea pentru Abay de la o vârstă fragedă.”
Astăzi, copiii sunt fascinați de desenele animate străine care uneori le distorsionează înțelegerea adevăratului eroism, scrie autorul. „De exemplu, după ce a vizionat Bakugan (un desen animat japonez despre bătălii între creaturi fantastice), un copil poate visa bătălii supranaturale fără a înțelege adevăratul sens al victoriei. Totuși, tocmai cuvintele lui Abay pot transmite adevărate valori.”