De ce a adoptat PPE o rezoluție care sprijină partidul la putere în Albania?
Publicat în:
Presa din Albania acuză Partidul Popular European că sprijină fără să verifice afirmațiile partidului de la putere care vorbește de încercări de corupere a alegătorilor. PPE a adoptat o rezoluție în sprijinul Partidul Democrat din Albania. De arestat pentru acuzații privind coruperea alegătorilor, a fost arestat până acum un reprezentant al... opoziției.
PPE și Albania: Când reprezentarea opoziției devine dezinformare internațională. Iată un titlu din gazetatema.net. Publicația scrie că Partidul Popular European (PPE), unul dintre cele mai mari blocuri politice ale continentului, a adoptat o rezoluție propusă de Partidul Democrat din Albania.
„Sub pretextul îngrijorărilor legate de „integritatea electorală”, PPE se aliniază unilateral unui discurs care vizează politica națională, fără a analiza cu adevărat contextul instituțional și juridic al țării.”
„Rezoluția subliniază faptul că alegerile din Albania sunt compromise de cumpărarea de voturi, deturnarea de fonduri publice și presiunea asupra alegătorilor. Deși aceste preocupări se află în centrul dezbaterii publice în timpul fiecărui proces electoral din țară, ceea ce este frapant la această rezoluție este limbajul său categoric și prezentarea unor afirmații considerate fapte irefutabile, când în majoritatea cazurilor acestea sunt simple acuzații fără o hotărâre judecătorească sau dovezi verificate. În mod ironic, persoana arestată în ultimele zile pentru cumpărare de voturi a fost un reprezentant al opoziției din Lushnje. Între timp, Procuratura Generală și SPAK, Structura Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate, au semnat deja un protocol special pentru alegerile din 2025, menit să asigure pedepsirea oricăror încălcări electorale. Aceasta demonstrează că, contrar afirmațiilor din rezoluție, sistemul reacționează instituțional,” punctează jurnaliștii albanezi.
Libertatea presei încă amenințată în Muntenegru
Libertatea presei este încă amenințată de presiuni politice, atacuri neclarificate asupra jurnaliștilor și presiuni economice, conchide raportul Reporteri fără Frontiere, citat de rtcg.me. „Țara noastră a urcat trei locuri în ceea ce privește libertatea presei și ocupă acum locul 37 din 180 de țări din lume.”
Printre țările din regiune, cele mai bine clasate sunt Slovenia (locul 33), Macedonia de Nord (pe 42), Croația (pe 60), apoi Albania (80), Bosnia și Herțegovina (86) și Serbia (96).
„În ciuda unui număr mic de cetățeni (620.000), Muntenegru are zeci de instituții media înregistrate, inclusiv mai multe ziare, canale naționale și private, precum și o agenție jurnalistică. Trei dintre cele cinci rețele de televiziune cu acoperire națională sunt parțial sau complet deținute de străini, în principal de companii din Serbia vecină”, subliniază documentul.
În Muntenegru, subliniază aceștia, libertatea de exprimare este garantată, iar defăimarea este dezincriminată. În ciuda unor modificări legislative, există încă lacune în cadrul legal în ceea ce privește accesul liber la informațiile de importanță publică și protejarea confidențialității surselor.
Șefa parlamentului sârb îl atacă pe rectorul universității din Belgrad
Președinta Parlamentului Sârbiei, Ana Brnabić, a declarat că rectorul Universității din Belgrad, Vladan Đokić, și decanii săi ar putea intra în istorie ca „responsabili pentru distrugerea universităților sârbe dacă nu se găsește o soluție la situația actuală din învățământul superior prin discuții cu prim-ministrul Đuro Macut.”
Oficiala din Serbia se referă la protestele studențești izbucnite după ce în noiembrie anul trecut, acoperitul gării din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 16 persoane. Protestele s-au extins la întreaga societate și riscă să răstoarne guvernul.
Ana Brnabić îl critică pe rectorul Đokić penrru că anulat odată o întâlnire cu președintele Aleksandar Vučić și a amânat, de asemenea, o întâlnire programată anterior cu prim-ministrul.
„Cum este posibil ca un rector al unei universități publice să aibă mai mult respect pentru statele străine și entitățile externe decât pentru propria țară și președintele acesteia, ales cu 2,3 milioane de voturi, și să refuze să se întâlnească cu acesta, în timp ce acceptă să se întâlnească cu un ambasador?” a spus Brnabić.
Au participat la Revista Presei Europa Plus:
Milo POPOVIC, Muntenegru
Andjela RADULOVIC, Serbia
Sofija JOVANOVIĆ, Serbia
Lavdije XHELILI, Albania