Separatiștii transnistreni nu mai au bani de pensii și salarii
Publicat în:
Fără banii pe care Transnistria îi făcea grație gazului rusesc gratuit transformat în energie electrică, autoritățile separatiste nu mai pot susține bugetul, relatează presa din Moldova. Cea din Ucraina scrie că UE a renunțat la regimului fără tarife vamale pentru produsele agricole ucrainene, introdus în iunie 2022. Detalii la Revista Presei Europa Plus cu Ana Maria Florea Harrison.
În condițiile aprofundării crizei economice din regiunea transnistreană, așa zisele autorități de la Tiraspol au cerut Federației Ruse să ofere un „ajutor” în valoare de 200 de milioane de dolari. Banii ar urma să fie destinați sectorului social și sprijinirii întreprinderilor, scrie presa din stânga Nistrului, citată ce stiri.md.
Situația privind plata salariilor în regiunea separatistă rămâne complicată. Doar aproximativ 30% dintre bugetari și-au primit salariile pentru luna aprilie. O situație similară se înregistrează și în privința pensiilor pentru luna aprilie - cu excepția reprezentanților structurilor de forță, cărora li s-a promis plata în perioada 15 - 20 iunie.
De menționat că Tiraspolul se află într-o criză economică profundă de la începutul anului, când Rusia a sistat livrările gratuite de gaze naturale către regiunea separatistă. Deși, începând cu jumătatea lunii februarie, Moscova a reluat aprovizionarea Transnistriei pe căi alternative, volumul livrărilor este insuficient pentru producția comercială de energie electrică, pe care Tiraspolul o vindea în dreapta Nistrului, folosind veniturile obținute pentru întreținerea regimului separatist.
UE a oprit regimul fără tarifele vamale pentru produsele agricole ucrainene
Începând cu 5 iunie, Uniunea Europeană a pus oficial capăt regimului fără tarife vamale pentru produsele agricole ucrainene, care a fost introdus în iunie 2022 ca răspuns la invazia la scară largă a Federației Ruse, relatează radiosvoboda.org. Astfel, Ucraina și UE revin la condițiile lor comerciale anterioare, dar cu anumite preferințe definite de Acordul de Asociere.
„Regimul comercial fără vize” a fost introdus de Uniunea Europeană pe 4 iunie 2022, ca măsură temporară. UE a dorit să ajute Ucraina să compenseze rapid pierderea accesului la porturile sale maritime, care în mod tradițional serveau drept principalele rute de export ale Ucrainei.
„Regimul comercial fără vize” a fost prelungit de două ori, dar fermierii din țările vecine ale UE, cum ar fi Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au fost extrem de nemulțumiți de afluxul de produse ucrainene mai ieftine.
În realitate, Ucraina și-a exportat produsele către UE fără restricții doar în primul an de aplicare a regimului. Polonia, România și chiar Franța au început să facă presiuni asupra Comisiei Europene, insistând că exporturile agricole ieftine din Ucraina creau un dezechilibru de prețuri și dăunau producătorilor locali.
Argumentele fermierilor europeni nu se bazează exclusiv pe prețuri, ci și pe diferențele de cerințe de reglementare privind utilizarea pesticidelor și a altor îngrășăminte, care pot fi interzise în Uniunea Europeană, dar permise în Ucraina. „Dacă nu ar mai fi nevoiți să folosească toate aceste produse interzise în UE, costurile lor de producție ar crește și ele”, a insistat ministrul polonez al Agriculturii, Czesław Siekierski, în luna mai.
UE încearcă să rezolve statutul refugiaților ucraineni
Problema refugiaților ucraineni devine din ce în ce mai sensibilă pentru țările Uniunii Europene, citim în ua.news.
De la începutul războiului, aproximativ 4,3 milioane de ucraineni au primit statut de protecție temporară în UE. Acest statut a fost deja prelungit de mai multe ori, iar Comisia Europeană a propus recent prelungirea acestuia până în martie 2027.
Această decizie ar putea declanșa noi conflicte între statele membre, deoarece ucrainenii încearcă să se stabilească unde sunt cele mai bune condiții, alimentând nemulțumirea în țările UE cu resurse mai limitate.
Statutul juridic al refugiaților ucraineni rămâne însă neclar. Regulile actuale permit protecție temporară doar pentru trei ani, ceea ce complică integrarea lor pe piața muncii și găsirea unei locuințe. Multe companii sunt reticente în a angaja persoane a căror durată de ședere este incertă.
UE discută diverse opțiuni pentru a rezolva situația. Printre acestea se numără propunerea de a crea un „permis de reconstrucție” care ar permite ucrainenilor să rămână în Europa până la zece ani, cu dreptul de a se întoarce în Ucraina. Cu toate acestea, majoritatea acestor soluții limitează drepturile celor care nu se pot întreține singuri - inclusiv persoanele în vârstă, femeile cu copii sau bolnavii.
O parte din tinerii care au plecat din Ucraina se întorc
Tinerii ucraineni cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani pleacă, dar cei cu vârste cuprinse între 18 și 19 ani se întorc: Ministerul Educației explică această tendință, este un subiect în unian.ua.
„ Cei care locuiesc în Polonia, Germania, Italia... Compară oportunitățile disponibile în aceste țări cu cele pe care le au în Ucraina - și aleg Ucraina. Aceasta este o tendință pozitivă.” „Da, mulți oameni pleacă în străinătate, dar acest lucru este compensat de întoarcerea unui număr mare de tineri”, a subliniat Vynnytskyi. Oficialul a fost întrebat despre statistici privind plecarea băieților de liceu. Iată răspunsul lui: „Unii părinți își trimit copiii de acasă la 17 ani, de teama mobilizării. Darvârsta legală pentru mobilizare este de 25 de ani. Și nimeni nu intenționează să o schimbe. Tot repetăm asta. Nu există propuneri pentru a reduce această vârstă.”
Nantes a pus capăt înfrățirii cu Tbilisi din motive politice
Cum s-a încheiat „frăția” de aproape jumătate de secol dintre Nantes și Tbilisi, titrează radiotavisupleba.ge.
Orașul portuar Nantes, din vestul Franței, renunță la înfrățirea cu Tbilisi, rupând astfel legăturile culturale și de prietenie stabilite în timpul erei sovietice, în 1979.
Printre motive se numără situația politică, persecuția guvernamentală a oponenților, violența împotriva protestatarilor și concedierea angajaților primăriei din Tbilisi cu opinii politice diferite.
„Fostul stat post-sovietic este în mijlocul unui val de proteste antiguvernamentale”, a scris presa franceză relatând decizia. Nantes este al șaselea oraș ca mărime din Franța, cu o populație de 325.000 de locuitori.
Au participat la Revista Presei Europa Plus:
Salome MIKADZE, Géorgia
Valeriia SEREDENKO, Ucraina
Inna SEREDIUK, Ucraina
Kateryna MAZUR, Ucraina
Madalina RUJANSCHI, Moldavie