Europa Plus

Ucraina s-a retras din Convenția de la Otawa privind minele antipersonal

Publicat în:

Motivația Consiliului Național de Securitate și Apărare al țării este agresiunea neîncetată a Rusiei. Ministerul de externe de la Kiev precizează că, din pricina comportamentului Rusiei, țările Baltice, dar și Polonia sau Finlanda au anunțat că se retrag din acord.

Și țările Baltice, Polonia și Finlanda au anunțat că se retrag din convenția de la Otawa
Și țările Baltice, Polonia și Finlanda au anunțat că se retrag din convenția de la Otawa AP - Efrem Lukatsky
Publicitate

Ucraina se retrage din Convenția de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea și producerea de mine antipersonal. Decretul a fost semnat de președintele Volodimir Zelenski, punând în aplicare o decizie a Consiliului Național de Securitate și Apărare, relatează uatv.ua.

Documentul publicat pe site-ul oficial al președintelui precizează că această decizie este motivată de necesitatea de a proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în fața agresiunii continue din partea Federației Ruse.

Potrivit ministerului, această decizie este forțată și dictată de situația militară actuală. Rusia, care nu este semnatară a Convenției, folosește activ mine împotriva personalului militar și civililor ucraineni, ignorând orice obligații internaționale.

„Agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei a forțat deja mai multe state - Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Finlanda - să își reconsidere poziția și să ia o decizie politică comună de retragere din Convenția de la Ottawa. Comunitatea internațională trebuie să realizeze că, de când Ucraina și aceste țări au aderat la Convenția de la Ottawa, situația de securitate regională s-a deteriorat semnificativ”, precizează Ministerul de Externe ucrainean.

Ucraina - ultima republică ex URSS care a votat o constituție peoprie

Life.pravda.com.ua dedică un articol constituției țării, care a împlinit de curând, 29 de ani de când a fost votată.  Sursa citată publică mai multe fapte diverse despre principala lege a țării. Iată câteva: Ucraina a fost singura țară post-sovietică care nu a adoptat imediat o nouă constituție după ce și-a declarat independența.  A făcut-o la cinci ani după.

În tot acest timp, Ucraina a funcționat în continuare conform Constituției fostei RSS Ucrainene, iar în ultimul an dinaintea adoptării acesteia, un acord  între președinte și Parlamentul ucrainean a servit drept cadru juridic temporar.

Un alt fapt interesant este că sesiunea parlamentară pentru adoptarea Constituției a durat 24 de ore. Și, nu în ultimul rând, un exemplar al Constituției a fost dus pe Muntele Hoverla, cel mai înalt vârf din Ucraina, parte a Carpaților Ucraineni.

„A existat chiar și o încercare de a o duce la Polul Nord!” precizează publicația.

Papucul soldatului rus și suveranitatea R. Moldova

Iată titlul unui editorial din Ziarul de Gardă care punctează cele mai importante momente istorice ale lunii care s-a încheiat, emblematică pentru țară:

„Pe 12–13 iunie am marcat ziua primului mare val al deportărilor sovietice din 1941, apoi la 20 iunie – Ziua Mondială a Refugiaților, care ne-a amintit de sutele de mii de ucraineni ce au fugit spre noi din calea cotropitorilor ruși în 2022, dar și de refugiații din regiunea transnistreană, care s-au dislocat pe malul drept în 1992, fără să fi fost repuși în drepturi până azi. A urmat ziua de 23 iunie, înscrisă în calendarul național ca Ziua Suveranității, adoptată în 1990, iar la 28 iunie, marcăm ziua ocupării Basarabiei și a Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în 1940, o creatură a Moscovei.”

„E un amalgam de zile încărcate de poveri istorice, care, vrei nu vrei, au menținut societatea într-o dezbatere aprinsă despre lecțiile trecutului, despre manipulările continue și despre adevărul care încă nu e aranjat la locul său,” mai scrie editorialista.

Aceasta descrie felul în care îl percepe pe soldatul rus de astăzi.

„De ce e periculos soldatul rus? Din toate considerentele. Soldatul rus modern, o victimă a regimului său, știe să facă doar victime oriunde ajunge. Soldatul rus este deseori un pușcăriaș rus trimis în Ucraina să omoare, după care revine, își omoară soția sau rudele ori prietenii și ajunge iar la pușcărie, de unde ajunge iar la război. Soldatul rus pleacă la război ca să omoare, să fure, să se îmbogățească. Soldatul rus nu are remușcări dacă bombardează școli, grădinițe, spitale sau maternități. Soldatul rus nu pune niciun preț pe viața umană, nici pe a ucrainenilor, nici pe a moldovenilor, românilor, nici pe a rușilor, nici măcar pe propria sa viață sau a apropiaților săi. Dacă comandantul suprem al acestor soldați le spune că acolo unde a călcat papucul lor – pământul cela le aparține, e o afirmație geopolitică foarte periculoasă. ”

Tatăl unui actor georgian arestat a murit. Participase la un protest pentru eliberarea fiului

radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană scrie despre decesul a trei dintre părinții unor persoane arestate în urma protestelor anti guvernamentale.  Publicația pornește de la povestea actorului Onise Tskhadadze (Țadadze) al căruit tată a murit pe 26 iunie. „El a devenit al treilea părinte de deținut pentru participarea  la proteste pro-europene care moare în ultimele șase luni.”

Înainte să moară, tatăl lui Onise Tskhadadze, (Țadadze ) împreună cu alte rude ale prizonierilor, a organizat o demonstrație pro-europeană la Tbilisi, ținând un banner cu fotografia fiului său, cerând eliberarea prizonierilor.

Oficial, fiul său este acuzat de violențe comise în timpul protestelor. Dacă va fi găsit vinovat, riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 6 ani. Avocații actorului au depus o cerere ca acesta să poată merge la înmormântarea tatălui său. Legal, acest lucru este posibil. De participarea la înmormântarea mamei a beneficiat un alt deținut, un medic arestat sub acuzația de achiziționarea și depozitarea unei cantități mari de droguri. El riscă o pedeapsă cu închisoare de la 8 la 20 de ani sau chiar închisoare pe viață.” În timpul audierii, el a acuzat „plantarea” de droguri și a descris arestarea sa drept un „spectacol”.

Al treilea deținut care și-a pierdut părintele, acuzat și el de violențe în timpul protestelor, nu a putut merge la înmormântare deoarece evenimentul cădea într-o zi de sărbătoare legală. Toți cei trei deținuți se declară nevinovați.

Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională

Vedeţi celelalte episoade