Patru luni și șase conversații telefonice i-au trebuit lui Trump să-și dea seama că Putin nu are în cap oprirea războiului din Ucraina fără dispariția statului și a naționalității ucrainene. Președintele american credea că soluția constă într-un armistițiu pe linia frontului urmat de negocieri.
Prima dezamăgire reală a lui Trump și șase conversații inutile cu Putin, este titlul unui articol din news.obozrevatel.com.
După a șasea conversație cu Vladimir Putin de la revenirea în Biroul Oval - și la doar patru luni de la reluarea atribuțiilor prezidențiale - Donald Trump a recunoscut pentru prima dată că nu este încrezător că poate pune capăt războiului ruso-ucrainean. El și-a exprimat dezamăgirea față de rezultatele negocierilor cu liderul rus.
Președintele SUA credea că soluția pentru încheierea războiului constă într-un armistițiu pe linia frontului, urmat de un proces lung de negocieri însoțit de preferințe politice și economice. Această logică i se părea simplă. Dar nu și pentru Putin — care își imagina încheierea războiului nu prin compromis, ci prin distrugerea Ucrainei ca stat.
Încă de la începutul dialogului cu Trump, Putin a încercat să folosească procesul de negociere nu pentru a realiza pacea, ci pentru a menține contactul cu președintele SUA, continuând în același timp ostilitățile.
Înainte de a șasea conversație cu Putin, Statele Unite au suspendat livrările de arme către Ucraina și, anterior — au ridicat parțial sancțiunile împotriva unor instituții financiare rusești (oficial — ca parte a relaxării restricțiilor legate de Siria). Dar aceste măsuri nu au dat niciun rezultat. Putin a respins încă o dată toate propunerile lui Trump — și chiar le-a permis consilierilor săi să-și bată joc de președintele american. După negocieri, purtătorii de cuvânt ai Kremlinului au declarat că principalul rezultat a fost un acord privind schimburile de filme — filme care se presupune că promovează „valorile comune” ale Rusiei și ale noii administrații americane.
Întrebări și teme care nu trebuie abordate niciodată cu un soldat
Iată subiectul unui articol publicat de pravda.com.ua care l-a intervievat pe locotenent-colonelul Bohdan Przhegalinsky, comandant adjunct al Brigăzii 39 de Apărare a Coastei din Corpul Pușcașilor Marini. În post din 2016, alături de Batalionul 503 Marină, ofițerul a încercat să spargă încercuirea orașului Mariupo* în primăvara anului 2022, apoi a fost pe front în Donbas și Pokrovs'k.
Iată, așadar, câteva dintre întrebările sau frazele care nu trebuie spuse unui soldat activ.
• „Când se va termina războiul?”
• „Ai omorât pe cineva?”
• „Știm cât câștigi în armată!”
• „E timpul să recucerim (Donbasul / Pokrovsk / Khupiansk).”
• „Ai mers la armată? Am crezut că ești deștept.”
• „Trebuie să fugim din această țară.”
• „Sunt mai util în viața civilă.”
75 de ani de Uniune a Tineretului Ucrainean la Calgary
Ucrainenii din Calgary au sărbătorit centenarul Uniunii Tineretului Ucrainean și 75 de ani de existență a filialei locale, citim în ukrinform.ua.
Uniunea Tineretului Ucrainean este o organizație globală fondată în 1925 care educă tinerii în spiritul valorilor, culturii și implicării civice ucrainene. Organizația este activă în peste 10 țări, inclusiv Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia și Australia. Evenimente similare au avut loc recent la New York, Chicago, Londra, München, Paris, Roma, Varșovia și Melbourne. Într-un context de război și luptă pentru libertate, aceste acțiuni culturale sunt mult mai mult decât simbolice. Ele arată lumii că Ucraina trăiește, rezistă și își unește diaspora într-un efort comun de a-și păstra identitatea.
Cum ucid rușii limba unei țări pe care o invadează
radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană scrie despre interzicerea limbii ucrainene în teritoriile ocupate începând cu 1 septembrie. Publicația face o comparație cu rusificarea teritoriilor georgiene ocupate de Rusia în 2008. Este vorba despre Osetia de Sud și Abkhazia.
Decizia nu a fost o surpriză pentru orașele ucrainene ocupate din 2014, deoarece administrațiile ruse au eradicat de mult limba ucraineană din educație și din viața publică. Cu toate acestea, în regiunile Zaporojie și Herson, copiii puteau încă să studieze ucraineana ca limbă maternă. În Crimeea, de exemplu, exista o școală în care se preda ucraineana. Ocupanții au distrus deja aproape complet manualele ucrainene.
Teritoriile ocupate din Georgia au experimentat consecințele amare ale lingvicidului rusesc mult mai devreme după invazia rusească, scrie publicația care adaugă că aproximativ 1,6 milioane de copii ucraineni trăiesc în teritoriile ocupate temporar de Rusia. Doar 44.000 participă la cursuri online în școlile ucrainene, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din populația școlară.
Desecretizarea dosarelor victimelor sovieticilor în R. Moldova
zdg.md scrie un articol despre victimele stalinismului. Ziua Comemorării Victimelor Stalinismului a fost pe 6 iulie. De ce s-a tergiversat desecretizarea dosarelor victimelor represiunilor politice? Se întreabă publicația. În ajunul comemorării deportărilor în masă din 1941. Ministerul Afacerilor Interne a transmis aproape 20 de mii de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar.
Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici spune: „să obținem totalmente dreptate deja nu este posibil, având în vedere că prea mulți nu mai sunt vii. Deci, a fost o șansă, într-adevăr, să facem dreptate în anii︐90. Acum sunt probleme mult mai serioase. Trecem la o altă etapă de realizare a dreptății, și anume, prin memorii.”
Au participat la Revista Presei Europa Plus:
Salome MIKADZE, Géorgia
Valeriia SEREDENKO, Ucraina
Inna SEREDIUK, Ucraina
Kateryna MAZUR, Ucraina
Madalina RUJANSCHI, Moldavie