Croația a introdus un nou sistem de control al frontierelor cu Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru
Publicat în:
Duminică, 12 octombrie, Croația a introdus un nou sistem de control la frontierele cu Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru pentru cetățenii țărilor din afara spațiului Schengen. Există îngrijorări că acest fapt ar putea cauza mărirea timpului de așteptare la punctele de trecere, relatează ziarul www.novilist.hr .
Gata cu ștampilarea manuală a pașapoartelor. Cei care intră vor trebui să dea patru amprente digitale și o fotografie facială. Astfel se introduce Sistemul de intrare/ieșire (EES) al Uniunii Europene, care înregistrează digital datele privind intrarea și ieșirea așa-numiților cetățeni ai țărilor terțe, scrie sursa citată.
EES înregistrează electronic ora și locul de intrare și ieșire a cetățenilor țărilor terțe cu permis de ședere pe termen scurt, calculează durata rămasă de ședere permisă și colectează date biometrice - o fotografie facială și amprentele a patru degete ale mâinii drepte.
Copiii sub 12 ani sunt scutiți de amprentare. La sosirile ulterioare, identitatea se confirmă prin compararea fotografiei existente din sistem cu fotografia din documentul de călătorie, ceea ce accelerează controlul, subliniază Ministerul de Interne (MUP) din Zagreb.
Implementarea sistemului se va face treptat. Inițial, înregistrarea în EES va fi disponibilă pentru minimum patru ore pe zi, extinzându-se treptat la aplicarea de 24 de ore.
Vor fi desemnate benzi speciale EES pentru pasagerii din țări terțe, dar în perioadele de aglomerație mai mare sistemul va funcționa pe toate benzile.
Pe lângă EES, Croația introduce și un Program Național de Facilitare (NPO) pentru pasagerii din țări terțe care trec frecvent frontiera și nu prezintă un risc de securitate.
Participanții NPO vor putea trece mai rapid deoarece la reintrare nu se va efectua o nouă scanare biometrică – sistemul va compara fotografia din documentul de călătorie cu cea deja stocată în EES.
Sistemul EES va fi disponibil și pe aeroporturile din Zagreb, Split, Dubrovnik, Pula, Zadar și Rijeka, și va fi aplicat pasagerilor care intră în spațiul Schengen pentru prima dată și care nu au încă un dosar EES.
Ministerul de Interne croat speră ca timpii de așteptare să scadă odată ce sistemul devine rutină și un număr mai mare de pasageri primesc dosare EES personale.
Ilustratori din mai multe țări boicotează Bienala de Ilustrație de la Bratislava (BIB) din cauza participării autorilor din Rusia
A 30-a ediție a Bienalei de Ilustrație de la Bratislava (BIB) care se desfășoară în acest moment la Galeria Națională Slovacă din Bratislava este boicotată de peste o sută de ilustratori slovaci. Li s-au alăturat autori cehi, letoni și irlandezi. Conform ziarului Denník N, în ultimul moment, personalități respectate au refuzat, de asemenea, să participe la juriul internațional.
Motivul protestului: prezența la eveniment a Rusiei, țara care atacă vecinul său ucrainean de trei ani. Rusia este prezenta prin 10 participanți, cota maxima admisa la eveniment.
Mai mulți jurnaliști, precum și reprezentanți ai comunității științifice, au fost refuzați la conferința de presă internațională care trebuia să clarifice toate detaliile. „Nu v-am invitat”, a declarat Juraj Králik, directorul general al Galeriei Naționale Slovace, reporterilor de la cotidianul Denník
Anul acesta, nouă autori reprezintă Slovacia la bienală, ceea ce înseamnă că nu a fost atinsă cota de zece. Curatorul general al BIB, Zuzana Jarosova, a recunoscut că juriul nu a avut de ales. Doar 13 ilustratori slovaci s-au înscris. Prin comparație, la ultima bienală din 2023, 43 de ilustratori au prezentat 61 de cărți.
Alături de Rusia, unii dintre protestari acuză și participarea Israelului din cauza faptului ca guvernele ambelor țări sunt acuzate de crime de război. „Respingem argumentul fals conform căruia crearea pentru copii este în afara politicii, deoarece tocmai copiii sunt cei mai afectați de conflictele armate”, spune ilustratoarea Daniela Olejníková.
Premiul literar Nike acordat Elizei Kącka pentru cartea sa Ieri erai furioasă în verde
Cartea Elizei Kącka, „Ieri erai supărată în verde”, a câștigat Premiul literar Nike din acest an, anuntă Agenția poloneză de presă (PAP). Juriul și cititorii au fost unanimi: aceeași lucrare a câștigat și votul publicului în cotidianul Gazeta Wyborcza.
Ieri erai furioasă în verde este o relatare literară a experienței autoarei în timpul sarcinii și creșterii fiicei sale autiste, acum adultă.
Cu toate acestea, cuvântul „autism” nu apare niciodată. Încă de la primele pagini, naratoarea precizează că se va abține de la utilizarea termenilor medicali:
„Nu voi cita diagnostice, pentru că această carte se opune puterii. Și puterii diagnosticelor. Diagnosticul este gardul protector și capcana, perna și botnița.”
„Perioadele istorice, politice și sociale proaste sunt vremuri bune pentru cultură, deoarece aceasta se hrănește adesea cu ceea ce este rău”, a declarat redactorul-șef al Gazetei Wyborcza, Adam Michnik.
Fetița — Ruda, cea din carte — prezintă semne de individualism puternic de la început, ceea ce o bucură pe mama ei, dar o și îngrijorează după un timp. Copilul are propria ei lume, dar este greu să o pătrundă, să o înțeleagă.
Începe să vorbească târziu, iar primul ei cuvânt nu este „mama”, ci adverbul „acolo”.
În timp, mama vede acest lucru ca pe un simbol al unei distanțe dintre copil și lume, o distanță care crește pe măsură ce fata crește.
Cuvintele Rudei sunt ca niște „gesturi făcute cu fața întoarsă, ochii plecați”.
Ruda își creează propriul limbaj, neconformându-se neapărat regulilor gramaticii sau logicii. Este autosuficientă spiritual; nevoia ei de contact și comunicare cu ceilalți pare foarte limitată - ceea ce este uneori supărător pentru mama ei.
În același timp, fetița are abilități extraordinare - de exemplu, sinestezia: sunetul cuvintelor, dar și stările emoționale ale celorlalți, declanșează în ea senzații de culoare, lucru la care se face aluzie în titlul cărții.
Nike Book Prize, acordat din 1997, recunoaște cea mai bună carte a anului. Scopul său este de a promova literatura poloneză contemporană, cu un accent deosebit pe roman.