Prețul măsurilor de austeritate. Poate Bolojan să evite scenariul Greciei prin creșterea TVA și tăieri de cheltuieli? (Panorama)
Publicat în:
Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern (Ziarul Financiar) - Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul Parlamentului (Adevărul) - Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță (Libertatea)
Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern (Ziarul Financiar)
Ministerul Finanţelor a împrumutat 3,75 mld. de dolari şi 1,5 mld. de euro, în prima ieşire a României pe pieţele externe cu guvernul condus de Bolojan. Cererea a fost foarte ridicată, de circa 15 mld. de dolari.
Costurile de finanţare ale statului au coborât pe 9 iulie la cel mai redus nivel din 2025, în timp ce investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima emisiune de eurobonduri a guvernului Bolojan, scrie ZF.
Deşi contestate pe plan intern şi criticate pentru potenţialul lor de a frâna consumul şi de a afecta anumite sectoare economice, majorările de taxe – precum creşterea TVA de la 19% la 21%, accizele sporite sau modificările de impozitare – sunt pentru moment percepute de investitori ca un semnal de responsabilitate fiscală, un „rău necesar“ pentru echilibrarea bugetului.
Prețul măsurilor de austeritate. Poate Bolojan să evite scenariul Greciei prin creșterea TVA și tăieri de cheltuieli? (Panorama)
Greul e departe de a fi trecut.
Economiștii atrag atenția că, dacă se trece de punctul de suportabilitate cu creșterea taxelor, există riscul unor mișcări sociale de amploare, scrie Panorama.
„Toate măsurile de consolidare fiscală, fie că sunt tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, toate sunt recesioniste pe termen scurt”, explica, tot la evenimentul analiștilor financiar-bancari, Ionuț Dumitru, iar o discuție legată de stimularea creșterii economice, în condițiile în care România are de făcut o ajustare enormă, nu își are locul acum.
„Poate că austeritate e prea mult spus la acest moment”, afirmă și profesorul Liviu Deceanu. El insistă, însă, că măsurile trebuie să fie comunicate extrem de bine, explicate pe înțelesul tuturor și, mai important de atât, populația să vadă că efortul e unul comun. Cu alte cuvinte, statul nu ar trebui să pună toată responsabilitatea în cârca cetățenilor.
Nota de plată trebuie achitată, totuși, de cei care au stat la masă și au mâncat pizza aceea mare de care vorbea președintele Nicușor Dan. Zilele acestea, Guvernul dă asigurări că așa va fi, că cetățenii nu vor deconta singuri, dar că trebuie să aibă răbdare.
„Este foarte important să se evite conflictul social, dacă statul reușește asta, vom putea evita o criză, poate și o recesiune. Economia României e rezilientă, e încă competitivă, dar e nevoie mai mult reducere de cheltuieli decât de creștere de venituri prin taxare”, conchide profesorul de macroeconomie.
Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul Parlamentului (Adevărul)
Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului și intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată - afară cu Guvernul ipocrit” va fi prezentată joi, de la ora 10, în plenul Parlamentului, anunță Adevărul.
Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Pentru finalizarea acestei proceduri, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați.
Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță (Libertatea)
PSD este la guvernare, dar cu un pas în afara ei. Informațiile de culise arată că liderii formațiunii se atacă reciproc pe tema insuficientului control asupra măsurilor decise de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Libertatea reamintește că sunt lideri nemulțumiți de faptul că puterea e concentrată tot în mâinile unor politicieni care au fost „la butoane” și în mandatul Ciolacu, iar acum tot ce s-a schimbat e doar președintele, în timp ce oamenii sunt aceeași.
Imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, iar ulterior după, în perioada negocierilor cu PNL, UDMR și USR pentru intrarea la guvernare, au fost aleși ai PSD care au cerut intrarea în Opoziție. Iar printre aceștia au fost Daniel Suciu (vicepreședinte al Camerei Deputaților), Mihai Fifor (deputat și șef PNL Arad), Marian Mina (deputat și șef al PSD Giurgiu), Gheorghe Șoldan (șef CJ Suceava) sau Dragoș Benea (vicepreședinte PSD și europarlamentar).
Cu toate acestea, conducerea centrală controlată de Sorin Grindeanu a decis intrarea la guvernare, dar și preluarea unor portofolii care îi avantajau pe cei din cercul actualului șef interimar al PSD. De exemplu, la împărțirea ministerelor, PSD nu a „tras” Ministerul Dezvoltării, deși a avut primul dreptul să aleagă două ministere puternice, preferând Justiția și Transporturile. Decizia oarecum ciudată având în vedere că este partidul cu cei mai mulți primari și din 2019 încoace nu a mai avut conducerea portofoliului care asigura direcționarea de fonduri importante către aleșii locali, de la Programul Național Anghel Saligny (rețele de apa-canal, drumuri locale, introducerea rețelei de gaze naturale) la PNRR (anvelopări de clădiri, construirea de creșe, autobuze electrice pentru localități etc).