De ce crește AUR în intenția de vot și ce șanse sunt să ajungă la guvernare (Adevărul)
Publicat în:
Surpriză sau nu? Cum a ajuns România să aibă cea mai mare inflație din Europa, ce înseamnă pentru buzunarele românilor și cum sunt revizuite prognozele pentru finalul anului (Economedia) - Realitatea cifrelor e nemiloasă: investiţiile străine sunt la minim istoric. Este rândul capitalului privat românesc să intre în scenă pentru investiţii şi relansare economică (Ziarul Financiar) - Dreptul la pensie sau șomaj al românilor din diaspora, blocate la Bruxelles. Ce le promite comisarul Roxana Mînzatu celor care lucrează în străinătate (PressOne) - De ce moldovenii preferă glumele rusești. „Divertismentul TV care vine din România este rudimentar”. Interviu cu vicepreședinta Consiliului Audiovizualului de la Chișinău despre războiul informațional din Republica Moldova (HotNews)
Surpriză sau nu? Cum a ajuns România să aibă cea mai mare inflație din Europa, ce înseamnă pentru buzunarele românilor și cum sunt revizuite prognozele pentru finalul anului (Economedia)
Inflația din România a accelerat puternic în luna august, ajungând la 9,9% anual, de la 7,8% în iulie, depășind astfel așteptările pieței – mediana unui sondaj Bloomberg era de 9,4% anual, în timp ce prognoza Erste Bank arăta 9,2% anual la nivelul lunii august.
Un factor decisiv în această creștere a fost combinarea mai multor șocuri fiscale, care includ creșterea TVA-ului (de la 1 august, România aplică o cotă standard de TVA în creştere de la 19% la 21% şi doar o sigură cotă redusă, de 11%) și a accizelor, precum și măsura în care aceste majorări au fost transferate către consumatori.
Se remarcă scumpiri semnificative la produse alimentare și la servicii de bază.
În ceea ce privește politica monetară, Erste estimează că rata-cheie va încheia 2025 la 6,5%. Deși anticipează că economia va continua să crească semnificativ sub potențial în următoarele patru trimestre, nu se așteaptă la reduceri ale dobânzii până când nu va exista o claritate mai mare asupra perspectivei inflației și un grad ridicat de încredere că inflația va atinge intervalul țintă în cadrul orizontului politicii monetare.
România rămâne astfel țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, iar efectele sunt resimțite direct de gospodării. Comparativ cu alte economii din Europa Centrală și de Est, analiștii estimează că în 2026 inflația va scădea în toate țările CEE, cu excepția României, scrie Economedia.
Realitatea cifrelor e nemiloasă: investiţiile străine sunt la minim istoric. Este rândul capitalului privat românesc să intre în scenă pentru investiţii şi relansare economică (Ziarul Financiar)
După toate datele, România este la un punct de inflexiune al economiei, în care capitalul străin nu mai poate asigura accelerarea creşterii economice până la 5% anual, de cât este nevoie pentru a trece de la 20.000 euro PIB per capita la 40.000 de euro PIB per capita în următorii 20 de ani.
În 2024, investiţiile străine, măsurate ca şi capital social nou subscris, au fost de doar 600 milioane euro, faţă de o medie de 1.5-2 miliarde euro în ultimii 5-6 ani.
În urmă cu 10 ani, capitalul social nou subscris era de 3-4 miliarde euro pe an.
Este rândul capitalului privat românesc să intre în scenă pentru investiţii şi relansare economică, e de părere jurnalistul Sorin Pâslaru.
Date recente al Băncii Naţionale publicate de ZF arată că doar unu din zece credite acordate merge pentru producţie. Odată cu echilibrarea bugetului, un program de încurajare a producţiei locale - valabil pentru aproape orice domeniu de activitate – este absolut necesar.
De ce crește AUR în intenția de vot și ce șanse sunt să ajungă la guvernare. „Nu mai putem discuta ca despre o ipoteză cu șanse mici” (Adevărul)
Partidul AUR, condus de fostul candidat la prezidențiale George Simion, continuă să crească în intenția de vot a românilor.
În luna mai, AUR era la 38.1%, ajungând acum la 40.8%. Și alte partide „suveraniste” se bucură de creșteri asemănătoare.
„În 3 ani se pot întâmpla foarte multe lucruri și nu putem pune un semn de egalitate între sondajele de astăzi și ce va fi în realitatea votului din 2028”, subliniază consultantul politic Adrian Zăbavă în ziarul Adevărul.
Zăbavă arată că ascensiunea AUR se bazează pe „o acumulare de tensiune social-politică pe parcursul mai multor ani, o inegalitate și o inechitate socială în creștere, o scenă politică ruptă de realitatea social și o aliniere cu fenomene social-politice care se întâmplă în mai toate țările occidentale. Sunt multe lucruri. Și bineînțeles, o situație economică sensibilă, să-i spunem așa. Mulți oameni care își văd prezentul și viitorul nu așa cum și-au imaginat poate cu ceva ani în urmă și de aici extrem de multă frustrare”.
„Crește numai opoziția pe care o avem, cea naționalist-suveranistă, pentru că altcineva nu mai e în opoziție în acest moment” - Ion M Ioniță, redactor-șef Historia.
Dreptul la pensie sau șomaj al românilor din diaspora, blocate la Bruxelles. Ce le promite comisarul Roxana Mînzatu celor care lucrează în străinătate (PressOne)
Proiectul european care promite schimbarea legislației privind plata drepturilor sociale către cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene, de la ajutorul de șomaj la pensie sau concediu de boală, nu a avut susținerea președinției poloneze și daneze, ultimele două țări care au condus Consiliul UE în ultimele luni, a declarat pentru PressOne Roxana Mînzatu, Comisar european și vicepreședinta Comisiei Europene.
Cele două țări nu au susținut schimbarea, pentru că elaborarea unor standarde minime în domeniul muncii și asigurării sociale nu ar fi fost printre prioritățile lor, susține comisarul Roxana Mînzatu într-un interviu pentru PressOne.
De la 1 ianuarie 2026, Comisarul european din partea României susține că va readuce pe agenda Consiliului Uniunii Europene schimbarea legislației privind drepturile sociale, odată cu preluarea președinției rotative de către Cipru, care și-ar fi exprimat deja susținerea.
EXCLUSIV Cu două luni înainte de a fi numit șef al Companiei Naționale Aeroporturi, cu salariu de 70.000 lei pe lună, Bogdan Mîndrescu (numit pe filieră PSD) a fost amendat cu 10.000 de lei de Ministerul de Finanțe pentru că ar fi comis nereguli în bugetul Ministerului Transporturilor unde era secretar de stat (G4Media)
G4Media anunță că Bogdan Stelian Mîndrescu, proaspăt numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a fost amendat cu 10.000 de lei în mandatul său anterior ca secretar de stat în Ministerul Transporturilor pentru nereguli financiare.
Amenda a fost contestată legal, Mîndrescu susținând că nu a fost ordonator principal de credite, iar sancțiunea e disproporționată comparativ cu faptele imputate.
Cu toate acestea, el a fost numit director la CNAB pe 3 septembrie 2025, într-o procedură de selecție secretizată, fără semnături în cazierul fiscal, conform unui certificat recent eliberat.
Mîndrescu a mai condus CNAB între 2017-2018, mandat încheiat cu demisia sa după controale ce au descoperit nereguli; este cunoscut pentru legăturile sale cu PSD, partid cu influență semnificativă în Ministerul Transporturilor.
Indemnizația lunară brută a directorului general CNAB este de 69.348 lei, în contextul în care compania a înregistrat în 2024 un profit net de 608 milioane lei.
De ce moldovenii preferă glumele rusești. „Divertismentul TV care vine din România este rudimentar”. Interviu cu vicepreședinta Consiliului Audiovizualului de la Chișinău despre războiul informațional din Republica Moldova (HotNews)
După începerea războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Moldova a fost nevoită să ia măsuri dure împotriva unor televiziuni și a unor site-uri de știri pentru a contracara influența Rusiei în rândul propriilor cetățeni. Aceste decizii au avut însă niște costuri pe măsură. „Au fost interpretate de o mare parte a populației ca fiind cenzură și oprirea accesului la mijloacele de informații. S-ar putea să aibă pe undeva dreptate”, recunoaște vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, într-un interviu pentru publicul HotNews.
Aneta Gonța explică și de ce televiziunile din România nu au succes în Republica Moldova: „Oamenii noștri nu sunt obișnuiți cu anumite glume pe care le fac românii, sunt rudimentare (…) Manelizarea spațiului audio-vizual nu este primită foarte bine în Moldova, ori în România, din păcate, o bună parte din ceea ce numim divertisment e mai degrabă în această zonă, dar moldovenii, în special, cei care s-au născut înainte de 90, nu înțeleg și nu au cum să înghită astfel de conținut”.