Rusia își perfecționează tactica de a „cuceri” România, fără niciun foc de armă. „Strategia lor e pe cât de perfidă, pe atât de abilă” (Adevărul)
Publicat în:
Încă două dosare penale pe numele lui Călin Georgescu (G4Media) - A greșit președintele Dan refuzând ferm ideea Poloniei pentru o zonă de excludere aeriană în Ucraina? - analiză (SpotMedia) - Reporterii Libertatea au mers în tabăra deținută de Federația Rusă pe litoralul bulgăresc. Ce au descoperit dincolo de gardul pe care scrie „Obiectivul nu este operațional!” (Libertatea)
Rusia își perfecționează tactica de a „cuceri” România, fără niciun foc de armă. „Strategia lor e pe cât de perfidă, pe atât de abilă” (Adevărul)
Procurorul general, Alex Florența, a confirmat că România a fost vizată de o serie de agresiuni hibride ale Rusiei. Florența a prezentat concluziile unei anchete oficiale care arată că războiul hibrid al Rusiei, prin atacuri cibernetice, dezinformare și manipulare online, a vizat direct destabilizarea instituțiilor statului și influențarea alegerilor din România, în decembrie 2024.
Istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european, spune într-o analiză pentru „Adevărul” că serviciile secrete moscovite au obținut succese importante. Cu toate acestea, războiul ideologic declanșat de Moscova, ca parte a unui și mai complex război hibrid, nu a fost câștigat de ruși la București, așa cum susțin anumite voci, subliniază Popa.
„În momentul de față, faptul că instituțiile au început să investigheze legăturile toxice dintre anumiți politicieni și activiști publici români și părți din instituțiile românești și interpușii Rusiei, este un semn foarte bun. Însă cred că ce este important de făcut și urgent este ca instituțiile românești care se ocupă de contracararea războiului hibrid să fie urgent întărite. Pentru că iată, îmi este cunoscut cazul CNA-ului care încearcă să achiziționeze un software astfel încât să fie mai eficient în contracararea campaniilor online abuzive”, mai spune Popa.
Pe de altă parte, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. „Statul român este foarte precaut în a angaja cheltuieli pentru contracararea Rusiei, deși aici este vorba despre securitatea națională, nu despre contabilitate. Cred că este important să se înțeleagă faptul că nu se poate lupta în războiul hibrid cu declarații ale politicienilor sau doar cu declarații ale politicienilor. Este nevoie și de instituții întărite, este nevoie de oameni competenți și este nevoie de un audit foarte amănunțit și bine condus în instituțiile care s-au comportat straniu pe timpul crizelor din ultimii ani”, adaugă Cosmin Popa.
Despre cum a reinventat Rusia războiul hibrid dus împotriva României și care este abordarea strategică a Moscovei citiți pe larg în ziarul „Adevărul”.
Încă două dosare pe numele lui Călin Georgescu: unul pentru comunicarea de informații false în interviurile acordate conspiraționistului Alex Jones și podcasterului Shawn Ryan și altul pentru instigare publică / Georgescu a declarat că NATO bagă România în al Treilea Război Mondial (G4Media)
Fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu s-a ales cu alte două noi dosare penale, pe lângă cele două trimise deja în judecată, potrivit rechizitoriului Parchetului General, consultat de G4Media.ro.
Un dosar vizează comunicarea de informaţii false şi a fost trimis la DIICOT.
Celălalt nou dosar vizează infracţiunea de instigare publică şi a fost trimis la Parchetul Sectorului 1.
În perioada 27 noiembrie 2024 – 10 februarie 2025, Georgescu Călin a făcut declarații publice, atât în mediul online, cât și cu ocazia unor apariții publice, în care a instigat populația la săvârșirea unor fapte de violență împotriva unor persoane publice, demnitari sau funcționari publici.
Potrivit declarațiilor sale, Georgescu Călin a făcut apel la manifestări, solicitând în mod explicit preluarea controlului unor instituții, invocând existența unui scenariu de ”lovitură de stat” și a promovat idei ce contravin principiilor constituționale, precum ieșirea din UE și NATO, afilierea cu actori și organisme străine și naționalizarea averilor și proprietăților.
A greșit președintele Dan refuzând ferm ideea Poloniei pentru o zonă de excludere aeriană în Ucraina? - analiză (SpotMedia)
Solicitarea pentru o zonă de excludere aeriană în Ucraina este una pe care Kievul o face încă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei. Nu s-a concretizat, argumentul din 2022 fiind același cu cel invocat de președintele român Nicușor Dan, cu diferențe care, însă, schimbă cu totul tonul și forța.
Președintele României a menționat că o astfel de măsură, propusă de Polonia imediat după gestul agresiv al Moscovei de a lansa drone în spațiul aerian polonez, ar putea fi interpretată ca un act de implicare directă în conflict.
Nicușor Dan nu a exclus, însă, o schimbare de poziție, în funcție de evoluția conflictului.
Profesorul de relații internaționale Radu Carp consideră că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să se poziționeze mai puternic și să dea de înțeles că există dialog, chiar și coordonare, între București și Varșovia.
Polonia spune un lucru foarte simplu: nu intervenim în Ucraina, dar în momentul în care știm traiectoria dronelor, atunci intervenim decisiv.
Miza este una de poziționare regională a României, pe de o parte, mai ales că România ar trebui să aibă o responsabilitate crescută în contextul alegerilor de săptămâna viitoare de la Chișinău și să nu se arate nici verigă slabă, nici inabilă în a transmite Rusiei că provocările ei sunt descurajate.
Or, în această poveste a dronei care a zăbovit 50 de minute în România, problema reală nu a fost dacă am dat-o jos sau nu, ci toată degringolada ridicolă a explicațiilor, de la cea că drona a plecat apoi în Ucraina (acolo era rezonabil să ucidă?) la declarația de registru mic a președintelui că nu are habar dacă era încărcată, nepunând mâna pe ea.
Integral pe pagina SpotMedia.
Reporterii Libertatea au mers în tabăra deținută de Federația Rusă pe litoralul bulgăresc. Ce au descoperit dincolo de gardul pe care scrie „Obiectivul nu este operațional!” (Libertatea)
Pe litoralul din țara vecină, lângă localitatea Varna, Primăria Moscovei a cumpărat 31 de hectare de teren pe care a înălțat un adevărat orăşel: SOK Kamchia. Are hoteluri, şcoală şi un complex sportiv uriaş. Teoretic, locul a fost închis în 2020, iar acum e în conservare. Reporterii Libertatea au mers în SOK Kamchia şi au descoperit că, în realitate, există viață pe „planeta” ruşilor ce gravitează lângă frontiera bulgărească de la Marea Neagră. Serghei Lavrov spunea despre acest loc că ar trebui să devină o „putere soft” a Federației Ruse.