Discuţia nu este dacă salariul minim brut pe economie trebuie/poate să se majoreze sau nu anul viitor, ci cât de repede trebuie să ajungă la 5.000 de lei (Ziarul Financiar)
Publicat în:
Decizia pe reforma pensiilor magistraților, așteptată astăzi de la Curtea Constituțională. Verdictul a mai fost amânat de două ori (Hotnews) - „Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor” (Libertatea) - Nemții se întorc la Victoria. Traseul unui combinat comunist, de la sovietici și foamea anilor '80 la Rheinmetall și banii Uniunii Europene (Europa Liberă)
Decizia pe reforma pensiilor magistraților, așteptată astăzi de la Curtea Constituțională. Verdictul a mai fost amânat de două ori (Hotnews)
Judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi în ședință, de la ora 14.00, pentru a discuta două dintre proiectele de lege pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament ca parte a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului.
Cei nouă judecători urmează să se pronunțe pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de ÎCCJ la CCR, și asupra proiectului de lege care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție.
Curtea Constituțională a amânat de două, pe 24 septembrie și pe 8 octombrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților și pe noile taxe și măsuri fiscale, reamintește HotNews.
Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.
Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Discuţia nu este dacă salariul minim brut pe economie trebuie/poate să se majoreze sau nu anul viitor, ci cât de repede trebuie să ajungă la 5.000 de lei (Ziarul Financiar)
Pe lângă gap-ul de TVA, adus de gemul bunicilor, după cum spune şeful ANAF, după explozia de gaze de la blocul din Rahova, după discuţiile uzuale ne neînţelegere din cadrul coaliţiei de guvernare, un alt subiect care va ţine agenda în următoarea perioadă va fi creşterea salariului minim pe economie, un subiect la care se uită şi cei care sunt plătiţi în acte cu salariul minim, dar şi cei pentru care orice creştere a salariului minim înseamnă şi creşterea salariului lor.
PSD susţine creşterea în continuare a salariului minim din 2026 în ciuda încetinirii evidente a economiei, iar Cristian Socol, profesor la ASE şi economistul neoficial al PSD, argumentează acest lucru.
La polul opus, USR, cel puţin prin opinia unuia dintre lideri, Claudiu Năsui, este împotriva acestei creşteri; PNL este aşa şi aşa, adică nu are o opinie clară şi argumentată; UDMR va merge pe mâna PSD, iar organizaţia patronală IMM România este împotrivă, cerând guvernului să nu crească salariului minim în 2026, deoarece întreprinderile nu mai pot suporta creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care există o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri...
Într-o economie extrem de polarizată, cum este cea din România – primele 1.000 de companii realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 800.000 se bat pe ceea ce rămâne -, creşterea salariului minim este singurul instrument pe care îl are la dispoziţie Guvernul dar şi societatea în ansamblu pentru a susţine creşterea veniturilor şi a mai reduce din decalajele salariale, atât cele de pe piaţa internă, cât şi faţă de Uniunea Europeană.
Creşterea salariului minim, care antrenează şi alte creşteri salariale din economie, a susţinut apropierea incredibilă a României faţă de Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.
În 2012, când salariul minim brut era de 700 de lei, iar salariul net de 500 de lei, PIB-ul, adică valoarea adăugată adusă într-un an în economie, era de 596 de miliarde de lei, adică 134 de miliarde de euro.
Acum, la un salariu minim brut de 4.050 de lei şi la un salariu minim net de 2.574 de lei, avem un PIB estimat în acest an că va ajunge la 1.900 de miliarde de lei, adică 380 de miliarde de euro.
„Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor” (Libertatea)
Laura Codruța Kövesi a vorbit în exclusivitate pentru Libertatea despre schimbările petrecute în viața personală după ce, pe 14 octombrie 2019, a fost confirmată în funcția de șef al Parchetului European (EPPO – European Public Prosecutor’s Office) pentru un mandat de 7 ani.
Kövesi (52 de ani) are în subordine 440 de persoane, dintre care 97 sunt români.
Procurorii au instrumentat până acum câteva mii de anchete. Au scos la iveală faptul că infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt mai numeroase decât s-a recunoscut în mod public.
Nemții se întorc la Victoria. Traseul unui combinat comunist, de la sovietici și foamea anilor '80 la Rheinmetall și banii Uniunii Europene (Europa Liberă)
„Combinatul Chimic Victoria”, „Perla industriei chimice românești” din comunism, s-a născut prin decret regal.
Combinatul a fost înființat în vremea monarhiei: Era anul 1931 când Carol al II-lea a cerut Ministerului Apărării Naţionale să construiască o fabrică de pulberi în zona Făgărașului, fabrică necesară industriei de apărare.
„Până în 1944, aici au lucrat prizonieri ruși. După 1944, aici au lucrat prizonieri nemți”.
Victoria este povestea unui oraș gândit în funcție de o fabrică și nu de nevoile unei comunități. Localnicii au avut o viață frumoasă atâta vreme cât industria a putut livra. Orașul s-a prăbușit odată cu fabrica. Acum apare șansa ca orașul să prospere din nou, odată cu fabrica.
La finalul lunii august 2025, firma germană Rheinmetall, cel mai mare producător european de armament, a semnat cu România contractul pentru construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție în valoare de 535 de milioane de euro.
Construcția fabricii de pulberi pentru muniție va începe anul viitor, va dura trei ani și va crea 700 de locuri de muncă directe în zonă. Astfel, România își asigură materia primă necesară industriei de armament.
Citiți reportajul pe pagina Europei Libere.