Explozia din Rahova: scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice (Libertatea) - Alegeri pe 7 decembrie, fără miză clară în București. Analist: „Nu văd cum ar putea fi o prezență mare la urne” (Adevărul) - Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție (HotNews) - Laura Ștefan, Expert Forum: E greu de înțeles de ce a fost nevoie de două amânări pentru ca judecătorii CCR să constate că nu a fost respectat un termen de 30 de zile - Interviu (SpotMedia)
Explozia din Rahova: scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice (Libertatea)
Explozia devastatoare care a zguduit un bloc din cartierul Rahova din București, lăsând în urmă morți, oameni grav răniți, pagube uriașe și o mulțime de întrebări despre cauzele incidentului ar fi fost cauzată de o scurgere de gaze, posibil rezultată dintr-un scurtcircuit electric care ar fi avariat o conductă.
În imaginile prezentate de Observator News, citate de Libertatea, se poate observa șanțul din care specialiștii INSEMEX au extras conducta de gaze care alimenta blocul. Aceasta prezenta mai multe fisuri. Conducta era conectată la rețeaua principală și trecea prin același tunel subteran cu cablurile electrice și țevile de apă. Experții suspectează că un scurtcircuit la un cablu electric ar fi putut cauza fisurarea conductei de gaz. Acumularea de gaz din subteran s-ar fi propagat apoi prin coloana verticală a blocului, fiind blocată undeva deasupra etajului 5.
Gazul ar fi ieșit printr-un grilaj de ventilație, acumulându-se într-un apartament, ceea ce a dus în final la explozie.
Alegeri pe 7 decembrie, fără miză clară în București. Analist: „Nu văd cum ar putea fi o prezență mare la urne” (Adevărul)
Pe 7 decembrie va fi ales noul primar al Bucureștiului. Decizia a venit într-o ședință cu ușile închise a liderilor coaliției de guvernare. Aceștia au mai convenit ca fiecare partid să aibă propriul candidat, iar conducerile acestora să fie responsabile cu privire la o înțelegere de neagresiune. În plus, PSD ar fi vrut o garanție că PNL și USR nu se vor retrage unul în favoarea celuilalt, însă o astfel de decizie a fost respinsă.
Prezența la alegerile pentru Primăria Capitalei ar putea fi una scăzută, în lipsa unei mize reale și a unui candidat puternic din partea opoziției, susțin analiștii politici. Profesorul Radu Carp atrage atenția că AUR, principalul partid de opoziție, nu a reușit să propună un candidat credibil în Capitală, iar bucureștenii par tot mai dezinteresați. „Au văzut că orașul funcționează și fără primar sau cu unul interimar, iar lipsa unei figuri puternice reduce și mai mult motivația de a ieși la vot”, arată acesta în Adevărul.
Cel mai recent sondaj CURS, publicat pe 19 octombrie, îl plasează pe primul loc tot pe Daniel Băluță (PSD), cu un procent de 25%. El este urmat de deputatul Cătălin Drulă (USR) și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), ambii cu câte 18%. Anca Alexandrescu (independentă) este creditată cu 10%, iar Cristian Popescu Piedone (PNRR) cu 9%. Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și Mihai Enache (AUR) au fiecare 5%, iar Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) sunt cotați cu câte 3%.
Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție (HotNews)
Singurul argument al Curții Constituționale pentru respingerea legii privind pensiile magistraților a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii și nerespectarea de către Guvernul Bolojan a termenului de 30 de zile în care CSM trebuie să dea acest aviz. De-a lungul timpului, însă, Curtea Constituțională a validat mai multe legi, deși fuseseră semnalate aspecte de fond precum lipsa avizului CSM, arată datele consultate de HotNews de pe portalul Ministerului Justiției.
În cazul Ordonanței 92/2018 care modifica legile justiției, Guvernul Dăncilă a cerut avizul consultativ într-o zi de vineri, iar legea a fost adoptată marțea imediat următoare, fără a se aștepta avizul CSM. Atunci, CCR a apreciat că nu este o problemă.
Totodată, în 2021 și 2022, când a respins excepțiile de neconstituționalitate a OUG 92/2018, CCR acuza CSM că a înțeles greșit rolului său legal și constituțional.
Această ordonanță a făcut parte din seria de acte normative ale guvernării PSD care au modificat legile justiției, generând proteste masive în Piața Victoriei.
Laura Ștefan, Expert Forum: E greu de înțeles de ce a fost nevoie de două amânări pentru ca judecătorii CCR să constate că nu a fost respectat un termen de 30 de zile - Interviu (SpotMedia)
Laura Ștefan, director executiv Expert Forum, specialistă în domeniile anticorupție și reforme juridice, susține că o mare parte din responsabilitatea pentru situația creată o poartă liderii politici care au trimis la CCR persoane ușor de controlat sau necalificate.
Ce se va întâmpla în continuare?
Decizia invalidează proiectul Guvernului pe motive ce țin exclusiv de procedură.
Asta înseamnă că Guvernul poate reface procesul respectând termenul de 30 de zile, apoi poate fie retrimite proiectul în Parlament, fie își poate asuma din nou răspunderea pe un proiect identic sau modificat.
Deci CCR a lăsat deschisă posibilitatea ca legea să fie atacată ulterior pe fond?
Exact. O decizie de neconstituționalitate pe motive extrinseci nu blochează posibilitatea ca aceeași lege, odată re-adoptată, să fie contestată din nou, dar atunci pe fond.
Curtea ar putea, într-o etapă ulterioară, să declare neconstituțional actul normativ pe motive intrinseci, adică din cauza conținutului său.
Citiți interviul pe pagina SpotMedia.
Cartelul de la București (G4Media)
Statul român pare condus de un cartel cu imunitate totală format din câțiva magistrați, judecători CCR, politicieni și oameni legați de servicii, comentează redactorul șef G4Media Cristian Pantazi.
Cu Lia Savonea la Înalta Curte, Elena Costache la CSM și Roxana Petcu la Inspecția Judiciară, justiția e sufocată și a ajuns principala verticală de putere a cartelului anti-reformist.
PSD e o altă componentă esențială a cartelului. Marcel Ciolacu (de conivență cu Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis) a adus statul în pragul imploziei sub propria obezitate, Sorin Grindeanu se opune oricărei cure de slăbire. Vrea Bolojan reforma primăriilor? Grindeanu se opune. Propune premierul reforme în ministere? La calendele grecești. Anunță Bolojan că merge mai departe cu proiectul pensiilor magistraților? Vine Grindeanu și propune un grup de lucru, adică metoda clasică de a îngropa o temă majoră.
Un al treilea pilon al acestui cartel anti-reformist e reprezentat de oamenii apropiați de structurile de forță. Nu e vorba doar de serviciile de informații, ci și de celelalte instituții militarizate. Deloc întâmplător, doi dintre promotorii din CCR ai trântirii reformei magistraților au fost Bogdan Licu și Mihai Busuioc, ambii foști jandarmi, iar în cazul lui Licu și cu doctorat la Academia SRI.
Președintele trebuie să vină acum cu soluții pentru a dezmembra oligarhia magistraților, consideră jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.