Destinele României au fost preluate de judecători și procurori. Oamenii politici și cetățenii au fost scoși din joc (SpotMedia) - Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția Ministerului (G4Media) - Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM (CursDeGuvernare)
Ce înseamnă votul anti-reformist al CCR? (DW)
Curtea Constituțională a dat un vot politic atunci când a respins Legea pensiilor magistraților, scrie negru pe alb jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București.
Toți cei trimiși de PSD ca judecători constituționali au votat pentru neconstituționalitatea reformei pensiilor judecătorilor și procurorilor: Cristian Deliorga, fost procuror și apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost adjunct al procurorului general, Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi până la începutul acestei veri și fost secretar general al guvernului în perioada în care Liviu Dragnea controla PSD. Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis la CCR, este aliata lor pentru crearea unei majorități anti-reformiste și care a votat alături de ei împotriva Legii care creștea vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor de la 48 la 65 de ani și care plafona pensiile acestora la maximum 70% din ultimul salariu.
Curtea Constituțională a invalidat legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraților (CSM), care poate dura până la 30 de zile, dar care este consultativ. Judecătorii constituționali s-au oprit la un detaliu nesemnificativ, fără să analizeze conținutul legii, deși au blocat-o vreme de o lună de zile. Guvernul și-a asumat răspunderea asupra reformei pensiilor magistraților, fiind în criză de timp, iar CCR l-a amânat de două ori, înainte de a-l declara neconstituțional evaluându-i doar forma.
Premierul Ilie Bolojan a declarat după decizia Curții Constituționale că reforma pensiilor magistraților rămâne „un obiectiv ferm” „asumat de întreaga coaliție”, fără să menționeze nimic despre ideea demisiei.
Președintele Nicușor Dan și liderii coaliției, inclusiv șeful interimar al PSD, și-au arătat susținerea față de primul ministru, dar ruptura din interiorul arcului guvernamental devine tot mai clară. Dincolo de diversiunile și disensiunile dintre partidele care formează guvernul, există însă părți ale instituțiilor esențiale, cum e CCR, care prin decizia privind pensiile magistraților transformă România într-un stat slab.
Destinele României au fost preluate de judecători și procurori. Oamenii politici și cetățenii au fost scoși din joc (SpotMedia)
Cu majoritate de plus un vot, CCR a aruncat țara în cea mai gravă criză constituțională de după 1991, anul adoptării Constituției, validând existența unei clase profesionale cu capacitate proprie de reglementare, deasupra legii, în afara Parlamentului și a voinței cetățenilor, comentează jurnalistul Emilian Isăilă.
Dacă Ilie Bolojan decide să rămână la conducerea guvernului după ce reforma pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR nu va mai avea niciun fel de autoritate. Va fi un prim-ministru de formă, cu mâinile legate, care nu mai are nicio pârghie politică să continue reformele cerute de cetățeni, de Comisia Europeană și de creditorii României.
Dacă Ilie Bolojan nu demisionează, validează faptul că Parlamentul a intrat în subordinea unei alianțe dintre Curtea Supremă, CSM și CCR, care acționează împotriva oamenilor politici aleși și împotriva cetățenilor.
Integral, pe pagina SpotMedia.
DOCUMENTE Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția ministerului (G4Media)
CSM a aflat despre modificările aduse de această lege pe 29 iulie, când premierul Bolojan, în virtutea cooperării loiale între instituții, a transmis către CSM un tabel cu principalele elemente pe care le conținea viitoarea lege și a cerut un punct de vedere. CSM a răspuns că refuză să se pronunțe pe o ciornă și că așteaptă proiectul de lege ca atare, pe care să-și dea avizul consultativ pe care îl impune legislația.
Pe 20 august, potrivit unor surse din Ministerul Muncii, ministrul Petre Florin Manole (PSD) transmite, în calitate de inițiator, proiectul de lege către CSM, cu solicitarea de a exprima un punct de vedere – și nu un aviz, așa cum cerea legea.
Două zile mai târziu, o persoană din Executiv (conform unor surse, chiar premierul Ilie Bolojan) sesizează formularea înaintată de către Ministerul Muncii și cere revenirea cu o altă adresă, în care să se precizeze exact tipul actului care era solicitat: aviz. Noul document al Ministerului Muncii ajunge la CSM în aceeași zi, pe 22 august.
G4Media prezintă cele două documente de la Ministerul Muncii.
Între timp, pe 21 august, CSM convoacă Adunările Generale ale Judecătorilor și Procurorilor din toate cele 16 curți de apel din țară, pentru perioada 26-27 august, „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.
Pe 26 august, punctele de vedere ale judecătorilor erau deja centralizate; magistrații cereau stoparea procesului legislative și anunțau suspendarea activităților cu excepția celor urgente – adică intrarea în grevă mascată. A doua zi, și procurorii și-au exprimat punctele de vedere: suspendarea activității și transmiterea unui punct de vedere către Executiv, dar fără ca acesta să poată substitui avizul pe care trebuia să-l emită CSM-ul.
Guvernul a adoptat proiectul de lege pe 29 august și l-a trimis la Parlament, iar angajarea răspunderii a avut loc pe 1 septembrie.
Tehnic, CSM avea timpul necesar să emită avizul.
CCR declară neconstituțională reforma pensiilor magistraților – a admis sesizarea CSM. Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM (CursDeGuvernare)
Potrivit CSM, venitul brut şi cel net al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania.
Salariilor de bază li se adaugă însă numeroase sporuri. Astfel, veniturile lunare cresc mult peste sumele prezentate de CSM. CursDeGuvernare publică o listă de venituri încasate de judecători de la Tribunalul Municipiului București, luna martie 2025. Sumele variază de la 22.310 lei la 35.729 de lei.
Judecătorii și magistrații, cele mai mari subvenții la pensie – pensiile lor, de aproape 10 ori cât pensia medie.
România este singura țară din UE (cel puțin) unde magistrații se pensionează sub 50 de ani (media de vârstă de la finalul anului trecut). În Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Polonia, Portugalia, Spania magistrații se pensionează la 65 de ani. În Franța, Germania, Grecia, Suedia magistrații ies la pensie la 67 de ani, iar în Danemarca, Italia și Țările de Josmagistrații se retrag din activitate la 70 de ani.