Statul român a ajuns la borna de 800 miliarde lei, datorie. Are șanse să termine anul cu 900 miliarde
Publicat în:
Datoria publică a atins pragul de 800 miliarde de lei. Un prag care va fi lăsat în urmă destul de repede, pentru că ritmul de îndatorare al statului român este rapid. Unde se va ajunge? Părerile sunt împărțite, dar scenariul pesimist arată că România va atinge în următorii ani un nivel al datoriei de 90% din PIB.
Datoria publică a statului român a depășit în luna ianuarie a.c. pragul de 800 miliarde de lei. Este mai degrabă un reper de scurtă durată, pentru că în mod cert datoria va continua să urce. Cea mai bună dovadă în acest sens este deficitul bugetar mare care se va înregistra anul acesta. Să reamintim: deficitul bugetar creează datorie nouă la care se adaugă cele vechi ajunse la scadență.
Chiar dacă vom folosi mai multe cifre decât de obicei, facem acest lucru pentru a arăta clar evoluția indicatorului. Datoria publică a înregistrat din păcate o progresie îngrijorătoare. Concret, în anul 2019, datoria publică era de 373 miliarde de lei, în 2020, datoria ajungea la 500 miliarde, în anul 2021, a urcat la 577 miliarde, în 2022, a crescut la 665 miliarde, iar în ianuarie 2024 a ajuns la aproximativ 800 miliarde de lei.
După cum se poate vedea, în numai patru ani, datoria a crescut mai mult decât dublu. Și pentru a mai face o comparație, trebuie spus că în 12 ani, datoria publică a devenit de patru ori mai mare. Este o dinamică de creștere rapidă.
Situația este la fel și în ceea ce privește evoluția datoriei publice ca procentaj din produsul intern brut (PIB). În anul 2019, datoria era de 35% din PIB, pentru ca anul acesta să ajungă la 50% din PIB.
Se poate înțelege că în anul 2020, anul pandemiei, datoria publică a crescut cu aproape 130 miliarde de lei, dar după depășirea crizei sanitare datoria publică a continuat să crească în ritm accelerat.
Problema este că România are o serie de prevederi legale care impun luarea unor măsuri în cazul în care datoria publică atinge 50% din PIB. Este vorba despre înghețarea cheltuielilor publice și despre blocarea cheltuielilor cu salariile din fonduri publice. Evident, în acest an multielectoral, politicienii „se fac că plouă”, adică ignoră cu grație legislația privind responsabilitatea fiscal-bugetară.
Ce s-a întâmplat în ultimii patru ani cu cheltuielile bugetare în așa fel încât să justifice o creștere atât de pronunțată a datoriilor? Să privim structura principalelor cheltuieli publice din anul 2019, comparativ cu 2023. Asistența socială a urcat de la 11% la 12% și de la 104 miliarde lei la 191 miliarde lei. Cheltuielile de personal, adică salariile bugetare, au scăzut procentual de la 9,8% la 8,4%, dar au explodat ca valoare nominală, de la 102 la 132 miliarde lei. În ceea ce privește bunurile și serviciile, cheltuielile au crescut nominal de la 52 la 77 miliarde lei.
Se poate observa că la unele capitole de cheltuieli s-a înregistrat o scădere procentuală, dar o creștere nominală. Ceea ce ne arată că ritmul de creștere economică a mai salvat câte ceva din deciziile politicienilor de creștere galopantă a cheltuielilor. Doar că salariile, pensiile sau medicamentele nu sunt plătite cu procente din PIB, ci cu bani. Iar, din acest punct de vedere, valoarea nominală cheltuielilor a crescut foarte mult în patru ani, au creat deficit, iar deficitul a urcat datoria publică.
Părerile legate de creșterea ritmului de îndatorare sunt împărțite. Unii cred că nivelul de 50% din PIB este încă redus în comparație cu alte state europene și că atât timp cât finanțatorii cumpără datoria suverană, chiar și la dobânzi mai mari decât media pieței, nu există vreun motiv special de neliniște. Alții cred că ritmul de creștere al datoriei este îngrijorător și că va atinge 90% din PIB, în următorii 10 ani.
Datoria unui stat poate fi judecată ca fiind mare sau mică, în raport de forța unei economii și de credibilitatea pe care o are în fața finanțatorilor. Din aceste puncte de vedere, România merge ca pe sârmă, cu un echilibru precar.