În ultimii ani, impozitele și taxele au crescut. Nu vreți să încercați altceva?
Publicat în:
Încă nu știm planul de ajustare bugetară, ci doar câteva principii. Partidele pare că s-au înțeles asupra a trei paliere: 10 miliarde de lei vor fi ajustați din reducerea cheltuielilor bugetare, 10 miliarde din prioritizarea investițiilor și 10 miliarde de lei vor fi obținuți din creșterea taxelor și impozitelor. Dacă această schemă se va regăsi în planul de ajustare bugetară vom avea probabil și unele creșteri de taxe sau impozite.
Întrebarea este: sunt măriri de taxe sau impozite care pot fi o povară suportabilă pentru companii și populație? Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a făcut în urmă cu câteva zile, la o conferință de specialitate, o analiză a evoluției fiscalității. Astfel, Manolescu pleacă de la anul 2016. Atunci, regimul impozitării microîntreprinderilor era de 1% pe cifra de afaceri și 5% impozitul de dividende. Consultantul fiscal arată că acel regim de taxare era favorabil antreprenorilor în sensul că nivelul celor două impozite era redus. Să ne aducem aminte că erau vremuri în care reprezentanții IMM-urilor nu mai cereau reduceri de taxe sau impozite, ci doar predictibilitate legislativă.
Bineînțeles că predictibilitatea fiscală nu a durat mult timp. Primii pași au fost făcuți, după cum spune chiar Dan Manolescu, atunci când s-a decis reducerea pragului cifrei de afaceri până la care o firmă poate fi considerată microîntreprindere. Dezbaterile pe această temă au durat ani de zile și nici astăzi nu s-au încheiat. Cert este că pragul de un milion de euro pentru cifra de afaceri a scăzut treptat până să ajungă începând de anul viitor la 100.000 de euro. Este foarte importantă limita superioară până la care o companie beneficiază regimul fiscal al microîntreprinderilor, dar cifra de un milion de euro era mult prea mare raportată la economia românească.
Astfel, pragul de calificare pentru statutul de microîntreprindere s-a redus treptat fără ca antreprenorii să conteste, pentru că toată lumea din business a înțeles că este aberant ca 90% din companiile românești să fie microîntreprinderi (situație în care se aflau firmele locale în momentul în care pragul era de un milion de euro).
Dar un necaz nu vine niciodată singur. Astfel, reducerea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi a fost însoțită de o creștere a taxării. Impozitul pe dividende a crescut mai întâi de la 5% la 8%, apoi de la 8% la 10%.
Dan Manolescu face un calcul. Pentru microîntreprinderi, fiscalitatea s-a dublat: de la 1% din cifra de afaceri plus 5% din dividende s-a ajuns la 2% plus 10%. Pentru companiile care au ieșit din sfera microîntreprinderilor, taxarea a devenit de patru ori mai mare, adică 16% pentru impozitul pe profit și 10% pentru impozitarea dividendelor. Dacă s-ar ajunge, prin planul de ajustare bugetară, la un impozit pe profit de 19% și un impozit pe dividende de 16%, atunci s-ar atinge un total de 35%. Consultantul fiscal arată că ar însemna o creștere de șase ori. Nu știu să mai fie alte impozite în România care au crescut de șase ori în trei ani, spune Dan Manolescu.
Fiscalitatea românească s-ar afla în fața unui efect de pendul foarte ciudat, adică o trecere într-un timp scurt de la o taxare redusă la una excesivă.
Desigur, în acest moment, creșterea impozitelor pe profit și pe dividende nu este decât o prezumție. Dar, demonstrația lui Dan Manolescu este importantă, pentru că ne arată că în ultimii ani au existat creșteri de taxe și impozite. Iar la impozitele pe profit și pe dividende se adaugă și unele cote de TVA, eliminarea unor facilități pentru unele industrii sau introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri. Fiscalitatea a crescut. Cu ce folos? Cheltuielile bugetare au urcat și mai mult. Cu cât mai mulți bani au venit la buget, cu atât cheltuielile statului au fost mai mari. Și atunci, există vreo garanție că lucrurile nu vor merge în continuare la fel?