Un refren care se aude foarte des în spațiul public, în ultimul timp, este că, de fapt, măsurile de reducere a deficitului bugetar sunt luate degeaba. Adică, eforturile care se fac de societatea românească nu au efect asupra bugetului, respectiv nu duc la scăderea deficitului.
Cel mai bun exemplu în acest sens este că TVA a crescut începând cu prima zi a lunii august. Deci, nu avem date publice pentru a vedea care a fost efectul creșterii TVA asupra încasărilor bugetare. Nu știm nici dacă veniturile din TVA au crescut, nici dacă ridicarea cotelor de TVA a inhibat consumul și încasările bugetare au stagnat. Din acest punct de vedere, nu ne putem pronunța dacă efectul asupra bugetului a fost pozitiv, negativ sau inexistent.
De asemenea, primul pachet a început să se aplice tot din luna august a.c. și de aceea efectele nu sunt încă vizibile. Așadar, cine spune că pachetele de măsuri nu-și fac efectele asupra bugetului fie minte, fie nu este informat. Mai mult, pachetul 2 abia a trecut de Parlament prin asumarea răspunderii, deci efectele le vom vedea în ultima parte a anului și în 2026.
În al doilea rând, se văd în buget unele semne încurajatoare. Este vorba despre evoluția deficitului bugetar lunar. Mai precis, anul a început cu un deficit bugetar lunar, în ianuarie a.c., de 11 miliarde de lei, a urcat la 19 miliarde în februarie a.c. și de atunci a scăzut constant ajungând în iunie a.c. la 5,5 miliarde, iar în luna iulie a.c. la 6,7 miliarde de lei. Este o tendință pozitivă, de scădere a deficitului bugetar, care dă speranțe că în a doua parte a anului reducerea va fi și mai accentuată.
Mai mult, în luna iulie a.c., bugetul s-a apropiat de o mică performanță, adică obținerea unui excedent primar. Concret, deficitul bugetar a fost de 6,7 miliarde, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 6,5 miliarde de lei, foarte aproape de nivelul deficitului. Este adevărat că plățile lunare cu dobânzile au urcat destul de mult față de luna anterioară, dar, cu toate acestea, găsim o zonă de echilibru bugetar.
Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Și în anii anteriori au existat situații în care deficitul lunar s-a apropiat de nivelul de plată al datoriei publice, în mai 2024 și în iunie 2023, deci nu este neapărat o noutate.
Va trebui însă să vedem dacă apropierea de un excedent primar lunar se va menține pe o perioadă mai lungă de timp. Nu pare o mare realizare (scăderea deficitului bugetar lunar), dar să nu uităm că reducerea deficitului se face pas cu pas, lună de lună.
Ne putem întreba: ce a dus la tendința de reducere a deficitului bugetar? Sunt mai multe explicații: începând cu luna iulie a.c. s-au aplicat măsurile de reducere a sporului salarial pentru condiții vătămătoare de muncă și măsuri de reducere a numărului de zile de concediu de odihnă acordate suplimentar angajaților statului care lucrează în condiții grele. La care se adaugă decizia luată anul trecut prin ordonanța trenuleț de a îngheța salariile bugetare și pensiile.
De altfel, anul acesta avem o stabilizare a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială, respectiv în medie cheltuielile cu salariile bugetare au fost de 14 miliarde de lei pe lună, iar cele cu asistența socială au ajuns în medie la 21 miliarde de lei pe lună. Este încă un semn bun mai ales spre deosebire de anul trecut când cheltuielile cu salariile bugetare și cele cu pensiile au crescut semnificativ în mai multe rânduri.
Sunt câteva semnale pozitive, care însă nu pot estompa realitatea că deficitul bugetar pe primele șapte luni ale anului a crescut față de anul precedent. De aceea, este de așteptat ca pachetele de măsuri de ajustare bugetară să își arate efectele începând chiar din această toamnă.