Cât a cheltuit România pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova
Publicat în:
Europarlamentarul Gheorghe Piperea a solicitat Consiliului Fiscal să estimeze impactul ajutoarelor acordate Ucrainei și Republicii Moldova asupra bugetului public. Cererea vine pe fondul zvonurilor și cifrelor care sunt auzite în spațiul public legate de nivelul ajutoarelor către Ucraina, în special, dar și către Republica Moldova.
Încă de la început Consiliul Fiscal precizează două lucruri importante și anume că există o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care secretizează ajutorul acordat Ucrainei și că în buget nu există o poziție explicită referitoare la asistența internațională, respectiv la programele de sprijin acordate diverselor state.
În aceste condiții, analiza Consiliului Fiscal se mută către surse externe. Astfel, pe baza unei note de informare a Parlamentului European și având în vedere datele Institutului de Economie Mondială din Kiel se estimează că, în perioada februarie 2022-iunie 2025, România a acordat un sprijin pentru Ucraina în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, adică o medie anuală de 0,2% din produsul intern brut (PIB).
Nota Parlamentului European precizează că o parte semnificativă din sprijinul pentru Ucraina acordat de statele membre a fost decontată din bugetul Uniunii Europene. De asemenea, analiza Consiliului Fiscal arată că datele publicate de-a lungul timpului de către Institutul de Economie Mondială din Kiel au fost oferite de autoritățile naționale.
Din cele două surse, Parlamentul European și Institutul din Kiel, Consiliul Fiscal a calculat un clasament al statelor care au acordat cele mai mari ajutoare Ucrainei, atât în valoare absolută, cât și procentual din PIB. Statele cu cele mai mari alocări sunt Danemarca – 11,6 miliarde de euro (3,3% din PIB), Estonia – 1,1 miliarde (3,2% din PIB), Lituania – 1,5 miliarde euro (2,5% din PIB), Letonia – 0,8 miliarde de euro (2,2% din PIB) și Suedia – 9,7 miliarde de euro (1,7% din PIB).
Raportarea la PIB este înșelătoare. Să privim valorile nominale și vom vedea pe primul loc SUA cu ajutoare de 114 miliarde de euro, apoi urmează Comisia European și Consiliul European care au acordat împreună 63 miliarde de euro, Germania - 35 miliarde de euro, Franța – 20 miliarde, Marea Britanie – 18 miliarde, Japonia – 13 miliarde de euro și Țările de Jos cu 12 miliarde de euro. În clasament, România este undeva în a doua parte cu 1,5 miliarde de euro și cu 0,6% din PIB-ul anului 2021.
Desigur, fiecare cetățean sau politician poate interpreta cum dorește ajutorul acordat de România. Unii vor spune că este prea mare, alții că este redus. Dincolo, însă, de percepția, simpatiile sau antipatiile unora sau altora, alocarea ajutorului pentru Ucraina este la un nivel scăzut în raport cu statele mai mici sau mai mari ale Uniunii Europene. Pentru a face o comparație, utilizată de multe ori, între România și Polonia. Astfel, Polonia a alocat 7,6 miliarde de euro, o sumă de șase ori mai mare decât cea cheltuită de România.
Dar, Consiliul Fiscal precizează, pe bună dreptate, că în anul 2021, un an premergător declanșării războiului din Ucraina, deficitul bugetar al țării era de 7,1% din PIB și România se afla deja în procedura de deficit excesiv. Cu alte cuvinte, nu ajutorul acordat Ucrainei a dezechilibrat bugetul.
Totodată, arată analiza, derapajul bugetar mare a fost cauzat de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și de ignorarea necesității de a crește veniturile fiscale.
În concluzie, opinia publică este îndreptățită să știe valoarea ajutoarelor pentru Republica Moldova și Ucraina. Dar, cifra aruncată de fostul premier Marcel Ciolacu, în septembrie 2023, de 3,5% din PIB, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a fi evaluată. Și atunci, trebuie privită cu multe rezerve. Rezerve care sunt valabile și pentru alte multe cifre care circulă în spațiul public.