Inflația a sărit dintr-odată aproape la 10%. S-a întâmplat în luna august, într-un moment în care cu toții știam că au crescut prețurile (din practica de consumatori), dar nu ne gândeam cât de mare va fi saltul statistic al inflației.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat în mai multe rânduri că va exista o creștere a inflației, dar așteptarea era ca vârful să fie în septembrie a.c, atunci când BNR anticipa o inflație de peste 9%. Dacă în august a.c. s-a ajuns la 9,9% analiștii anticipează că luna aceasta rata inflației va atinge un nivel care se scrie cu două cifre.
Avem ceea ce Isărescu numește o „cocoașă” inflaționistă, mai exact suntem pe ramura în care crește accelerat și vom vedea în următoarele luni unde se așează vârful „cocoașei” și când se va intra pe panta descendentă.
Această evoluție nu surprinde, în sensul că în lunile iulie și august au fost luate măsuri care au dus la creșterea prețurilor. Este vorba despre renunțarea la plafonarea tarifelor la energie electrică, iar în august au urmat creșterea TVA și creșterea accizelor. Chiar și în aceste condiții explozia inflației pare prea rapidă și la un nivel prea ridicat.
Să privim prețurile și tarifele care au înregistrat cele mai mari creșteri. Printre alimente se remarcă pâinea, 9%, uleiul, 11%, cafeaua, 17%, și mai ales fructele, cu 41%. Este greu de înțeles cum, în plină vară, în plin sezon al fructelor românești, prețul mediu poate crește cu 41% față de luna august 2024. O explicație parțială este că producția locală de fructe a fost afectată de secetă sau de vremea capricioasă din primăvară. Dar, chiar și în aceste condiții o creștere a prețurilor cu 41% se află la o extremă rar întâlnită.
Bineînțeles, creșterea tarifului energiei electrice cu 65% (august 2025 față de august 2024) este ușor de explicat. Vârful creșterii statistice a tarifului energiei electrice corespunde cu realitatea pe care au simțit-o consumatorii, o parte dintre aceștia plătind facturi aproape duble în luna iulie a.c. față de iunie a.c..
Mai sunt câteva campioane ale scumpirilor și anume produsele de igienă și cosmetică, 19%, și biletele de tren, 18%. Au fost mari rețele comerciale care și-au făcut campanii de marketing spunând că în luna august și-au asumat creșterea TVA pentru cumpărătorii care au avut un card de fidelitate. Se pare că nu a fost suficient și că prețurile au crescut o dată cu creșterea TVA.
De altfel, într-un raport al băncii Erste se arată că absorbția creșterii TVA în noile prețuri a fost neobișnuit de mare în comparație cu alte situații în care a avut loc o majorare a ratei TVA.
Cum se explică acest lucru? Prin faptul că majorările de taxe sau de accize, deci de prețuri, s-au suprapus cu păstrarea nivelului cererii. Cu alte cuvinte, consumatorii au achiziționat produse sau servicii indiferent de creșterea prețurilor. Deci, evoluția inflației a fost încurajată și de comportamentul consumatorilor, adică de banii care există în piață și anume o lipsă a scăderii deficitului bugetar și un blocaj al reducerii personalului din administrația locală și centrală.
În acest context, se poate vedea cum în condiții excepționale, creșterea TVA și a accizei, dacă nu se iau și măsuri excepționale, precum reducerea cheltuielilor statului și eficientizarea activității în instituțiile de stat, inflația este de neoprit.
Din acest punct de vedere, BNR nu a intervenit prin politica monetară, adică a menținut neschimbată dobânda de politică monetară. S-ar putea spune văzând situația lunii august a.c. – inflație de 9,9%, rata dobânzii-cheie, 6,5% - că nu ar fi imposibil să asistăm la o creștere a dobânzii de politică monetară. BNR, ca de obicei, nu se va grăbi, pentru că o creștere a dobânzii ar inhiba și mai mult creșterea economică.