Institutul de Statistică a publicat datele referitoare la situația economiei românești în al doilea trimestru al acestui an. Cifrele erau așteptate cu interes pentru că primul trimestru a fost dezamăgitor, în sensul că ritmul de creștere economică a fost redus, numai 0,6%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Mai mult, prognozele privind creșterea PIB pentru anul acesta sunt modeste, respectiv o variantă realistă arată un plus anual de 1,5%, în timp ce bugetul a fost construit pe o așteptare mult mai optimistă, de 2,5%.
Deocamdată, trimestrul al doilea mai aduce un pic de speranță, în sensul că produsul intern brut a crescut cu 2,1%, în termeni anuali, ceea ce a dus primele șase luni ale acestui la o creștere cu 1,4%, în comparație cu primul semestru al anului trecut.
Cifrele arată ceva mai bine decât în primul trimestru. Al doilea (aprilie-iunie 2025) a adus un reviriment al creșterii economice. Strict pe baza acestor date, România se întoarce pe podiumul statelor europene cu cea mai mare creștere a PIB, după Danemarca și Croația, dar nu ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece. În continuare, creșterea economică de anul acesta este sub semnul întrebării, sunt analiști care nu exclud o ușoară recesiune, și totul va depinde de reacția economiei la măsurile de ajustare bugetară introduse în a doua parte a anului.
Este vreo diferență vizibilă între cele două trimestre, în ceea ce privește evoluția economiei? Răspunsul este da. Mai precis, în primul trimestru cu greu s-au găsit câteva ramuri care au contribuit la creșterea economiei. Majoritatea sectoarele economice au stagnat și unele chiar au înregistrat un recul al activității, cum este cazul industriei, tehnologiei informațiilor, activităților profesionale sau activităților de spectacole, culturale și recreative. Singurele domenii care au crescut au fost construcțiile și administrația publică.
Spre deosebire de primele trei luni ale anului, în al doilea trimestru, economia românească a avut două motoare de creștere. Cel mai important a fost din nou sectorul construcțiilor, cu o creștere a activității cu 5,6% și cu o contribuție la creșterea economică de 0,1%, la care s-a adăugat industria de tehnologie și comunicații cu o creștere de activitate cu 1,1%. Par cifre mici, dar au fost suficiente pentru a revigora întrucâtva creșterea produsului intern brut.
Marea dezamăgire rămâne industria, un sector care continuă să aibă o pondere tot mai redusă în economie și, în același timp, fără nicio contribuție la creșterea economică. Dar, majoritatea sectoarelor au stagnat sau au scăzut. Nu fac excepție din aceste categorii comerțul, activitățile profesionale sau sectorul financiar și agricultura. De asemenea, este de reținut scăderea constantă a ponderii agriculturii în economie.
Trebuie să reamintim că primele șase luni ale anului, perioada la care se referă datele statistice, nu s-au caracterizat prin schimbări importante legislative sau de business. Economia și sistemul public s-au aflat doar sub regulile introduse de ordonanța trenuleț, adoptată la sfârșitul anului trecut, care a luat măsuri pentru a ține sub control cheltuielile bugetare.
Alegerile prezidențiale se încheiaseră în a doua parte a lunii mai, cifrele bugetului erau în continuare critice și schimbările fiscal-bugetare erau iminente. Deci, ușoara revenire a economiei s-a făcut mai degrabă din inerție, pe baza modelului de creștere bazat pe consum.
În același timp, costurile cu salariile au crescut în majoritatea activităților economice, mai mult în sectorul privat, mai puțin în administrație. Scăderi ale costurilor cu forța de muncă au fost în sectoarele serviciilor, respectiv cele turistice, recreative sau servicii suport. În concluzie, evoluția economiei în trimestrul al doilea trece printr-un punct de inflexiune care se va duce ori către creștere, ori către recesiune.