Nu doar România este în atenția agențiilor de rating, ci și Franța. Recent, Fitch a retrogradat ratingul Franței pentru împrumuturile pe termen lung de la AA- la A+. Dincolo de scăderea calificativului și păstrarea perspectivei, este importantă analiza pe care agenția de rating o face asupra economiei franceze.
Astfel, Fitch arată că datoria publică a Franței va crește în continuare din cauza deficitului bugetar care este și va rămâne mare. Analiza prognozează că datoria va ajunge la 121% din PIB, în 2027, față de 113% din PIB în anul 2024. În urmă cu trei ani, datoria publică franceză era deja dublă față de medie și a treia cea mai mare datorie dintre statele care au calificativ A sau AA. După cum se poate vedea supraîndatorarea statelor este un semnal de alarmă pentru orice economie și orice țară dintr-un motiv simplu și anume că șocurile ar putea duce la o creștere și mai mare a nivelului datoriei suverane.
Analiza Fitch remarcă instabilitatea politică și își manifestă scepticismul că Franța va putea să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB în anul 2029. Practic, obiectivele economice pot fi întâziate sau anulate de interesele politice.
De altfel, Franța are tradiție în depășirea normelor bugetare. În ultimii 20 de ani, a reușit doar în trei ani să înregistreze un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, iar în restul perioadei a depășit procentajul considerat optim la nivel european. Din acest punct de vedere, România seamănă cu Franța, pentru că în ultimii ani, guvernele de la București au depășit în mod constant nivelul de deficit bugetar de 3% din PIB, un prag considerat limită la nivel european.
Anul acesta, obiectivul guvernului francez era să reducă deficitul la 5,4% din PIB, de la 5,8%, anul trecut. Fitch estimează că în 2025 deficitul bugetar va ajunge la 5,5% din PIB, departe de media din zona euro care este de 2,7% din PIB.
Agenția de rating anticipează că deficitele fiscale vor rămâne peste 5% din PIB în următorii doi ani. Să nu uităm, însă, că Franța, la fel ca toate statele europene, va avea nevoie să crească cheltuielile cu apărarea. În plus, bugetul va avea costuri mai mari și cu plata dobânzilor și astfel realizarea unui pachet de consolidare fiscală este esențială, dar dificil de aplicat într-un context politic complicat.
Ponderea veniturilor bugetare în PIB este cea mai mare din Uniunea Europeană, 45%, ceea ce în sine reprezintă o performanță, dar există și o față nevăzută a monedei, în sensul că este exclusă posibilitatea creșterii unor taxe sau impozite.
Măsurile de reducere a cheltuielilor în special sociale, decise în ultimii ani, nu avut rezultate vizibile. Au fost reduse indemnizațiile de șomaj, au fost raționalizate cheltuielile de sănătate și, în general, guvernele franceze au încercat să reducă nivelul cheltuielilor sociale, care ajung la 32% din PIB față de o medie europeană de 26% din PIB.
Agenția de rating Fitch arată că Franța are o serie de atuuri: o economie mare și diversificată, venituri peste medie și un PIB pe cap de locuitor ridicat în comparație cu media zonei euro. De asemenea, punctele forte sunt și sistemul bancar solid, apartenența la zona euro, calitatea instituțională, accesul la finanțare și investitori în domenii economice diverse.
Punctul sensibil al economiei franceze rămâne datoria substanțială și în creștere și un context social-politic care îngreunează procesul de consolidare fiscală. Fitch estimează anul acesta o creștere economică modestă, de 1,1% și în pofida expunerii moderate la comerțul cu SUA, tarifele vamale de 15% impuse mărfurilor europene vor afecta ritmul creșterii. În schimb, cererea internă va rămâne un motor de creștere. Nu ne rămâne decât să observăm că, în acest moment, sunt destule asemănări între România și Franța.