Când agențiile de rating trag „semnalele de alarmă” ale economiei
Publicat în:
Agenția Standard&Poors a menținut ratingul României neschimbat. La fel și perspectiva economică. Dar, raportul agenției trece în revistă câteva dintre temele sensibile ale economiei românești.
Este evident că într-un an electoral, sensibil la nivel politic, nicio agenție de rating nu va retrograda România. Instituțiile care acordă calificative statelor și economiilor nu vor găsi suficiente motive pentru a trimite România în categoria „nerecomandat pentru investiții”, care ar echivala cu o creștere a costurilor de finanțare.
Așa stau lucrurile și în reconfirmarea ratingului de țară și a perspectivei pe care agenția Standard&Poors le-a acordat României, la sfârșitul săptămânii trecute. Dar, măcar putem vedea în analiza care însoțește ratingul de țară zonele de risc din economie despre care membrii guvernului de la București se feresc să vorbească.
Agenția de rating constată politicile pro ciclice ale guvernului și estimează că anul acesta se va încheia cu un deficit bugetar de 7,3% din PIB și cu un deficit de cont curent de 8% din PIB. De asemenea, datoria publică va crește în mod constant ajungând, în anul 2027, la 54% din PIB. În același timp, este de așteptat ca guvernul să reducă treptat deficitul bugetar la 5% din PIB, până în anul 2027, conform cu standardele europene.
Raportul S&P constată că veniturile bugetare au crescut în primele opt luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 16%, în timp ce cheltuielile au urcat cu 20%. Dintre cheltuieli, cele mai importante creșteri au cunoscut salariile din fonduri publice (plus 23%), ceea ce înseamnă 20 miliarde de lei, mai mult de 1% din PIB, majorarea pensiilor din luna septembrie a.c. a însemnat un efort bugetar de 0,6% din PIB, cheltuielile militare au ajuns la 2,5% din PIB, iar investițiile publice sunt de 7% din PIB, acoperite, însă, doar parțial din fonduri europene.
Agenția de rating constată incertitudinile legate de politica fiscală a anului viitor. De asemenea, creșterea economică încetinește, evaluările agenției Standard&Poors au redus cifra pentru anul acesta de la 3% la 1,6%, dar salariile au crescut în sectorul public cu 23%, pensiile au crescut substanțial și salariul minim a fost mărit. Aceste evoluții au dus la o creștere anuală a consumului cu 9%, al doilea ritm din Uniunea Europeană.
Evoluțiile demografice pot fi o frână pentru creșterea economică, încă o piedică alături de deficitele gemene, creșterea datoriei publice, deficitul de balanță comercială sau indicatorii de guvernanță economică de la nivelul administrației și în companiile cu capital de stat.
În schimb, pentru Franța lucrurile stau diferit, în sensul că în urmă cu doi ani agenția Fitch a retrogradat cu o treaptă calificativul celei de-a doua economii europene, de la triplu A la dublu A. Aceeași mișcare a fost făcută mai târziu și de S&P și Moodys.
La sfârșitul săptămânii trecute, Fitch a redus perspectiva de credit a Franței de la stabil la negativ. Vestea bună este că ratingul de țară a rămas neschimbat. Perspectiva negativă înseamnă că procentajul reducerii ratingului în următorii doi ani este de peste 33%. Când probabilitatea crește la 50%, ratingul este „pus sub supraveghere”.
Schimbarea perspectivei de către agenția Fitch vine într-un moment delicat, exact când începe dezbaterea parlamentară pe tema bugetului de stat pe anul 2025. Retrogradarea perspectivei privind creditul de la stabilă la negativă arată o credibilitate redusă a guvernului și o neîncredere în promisiunile de scădere a deficitului bugetar. Planul de restrângere a deficitului cu 60 miliarde de euro într-un an nu pare prea credibil în fața investitorilor și agenției de rating. În ceea ce privește Franța, celelalte două agenții de rating vor da verdictul în această toamnă și așteptările sunt să existe și în aceste cazuri, o reducere a perspectivei de credit. România pare că se află la adăpost. Probabil că mimetismul agențiilor de rating va face să nu existe modificări de rating suveran sau de perspectivă.