Cine este de vină pentru situația în care se află bugetul?
Publicat în:
Evoluția indicatorilor bugetari, în special deteriorarea deficitului bugetar, îi face pe cetățeni să se întrebe: cum s-a ajuns aici? Răspunsul se poate sintetiza într-o afirmație: România a avut în ultimii șase ani consecutivi deficit excesiv. Aceasta ne spune multe despre iresponsabilitatea bugetară pe care am traversat-o.
Există o înțelegere la nivel politic pentru ca reprezentanții partidelor să se abțină de la comentarii privind responsabilitatea celor au dus România în actuala situație bugetară. Politic, este o hotărâre care poate fi înțeleasă. Pe de o parte, pentru că primele două partide care formează noua coaliție guvernamentală sunt „cu musca pe căciulă” și deci ar fi culmea să vorbească despre „greaua moștenire”. Pe de altă parte, ideea de a merge înainte este o dovadă că acum este nevoie de o înțelegere pentru ce va urma mai mult decât de reproșuri pentru ce a fost.
Cu toate acestea, publicul este îndreptățit să se întrebe: cum am ajuns aici? Publicul trebuie să știe din ce cauză este nevoie ca anul acesta și în următorii ani România să aibă nevoie de un pachet de măsuri de ajustare bugetară.
România are deja șase ani consecutivi în care a înregistrat deficit bugetar mai mare decât soldul optim stabilit la nivel european, respectiv 3% din PIB. Evident, sunt și explicații legate de deficitul excesiv. În anul 2020, criza sanitară a obligat toate statele membre la cheltuieli bugetare suplimentare, ceea ce a crescut deficitul bugetar în întreaga Uniune Europeană.
În anul 2022, a izbucnit războiul din Ucraina, ceea ce a schimbat mult datele economice, mai ales în privința creșterii inflației. Scuze se pot găsi, dar situația la nivel european ne arată că multe state membre au reușit ca destul de repede să revină cu deficitul bugetar sub 3% din PIB.
În schimb, România a acționat de parcă ar fi fost pradă inconștienței bugetare. Culmea a fost atinsă anul trecut atunci când România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, în termeni ESA. Iată câteva date din raportul Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie a.c. referitor la faptul că România nu a luat măsuri eficace pentru reducerea deficitului bugetar.
Documentul precizează situația complicată în care se află România, din punctul de vedere bugetar. Consiliul arată clar că eforturile pentru reducerea deficitului au fost insuficiente și drept urmare rezultatele nu au fost pe măsura angajamentelor luate față de Comisia Europeană.
Instituțiile europene măsoară cu un indicator specific progresele de reducere a deficitului. Este vorba despre cheltuielile nete care înseamnă cheltuielile totale din care se scad cele cu dobânzile, măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile aferente programelor din fonduri europene, inclusiv cofinanțarea, cheltuielile ciclice cu indemnizațiile de șomaj și cheltuielile prilejuite de măsuri cu caracter excepțional. Pare destul de complicat, dar este destul de clar și anume se încearcă o evidențiere a evoluției cheltuielilor permanente.
De altfel, documentul Consiliul Uniunii Europene – Ecofin include un calendar concret, anual și cumulat pe următorii ani, referitor la ritmul maxim de creștere a cheltuielilor nete. Cifrele se pot găsi în documentul european.
Astfel, anul trecut, cheltuielile nete au crescut cu 20%, iar cumulat în anii 2024 și 2025, Comisia Europeană estimează că va fi o creștere a cheltuielilor nete cu 26%, mai mult decât creșterea maximă recomandată care este de 20%. Ceea ce înseamnă că în continuare România nu poate scădea cheltuielile publice. De aceea, pentru a convinge partenerii internaționali este nevoie de pachetul de ajustare bugetară.
Cine și ce ne-a adus aici? Chiar dacă politicienii nu vor să se mai uite înapoi, cetățenii o pot face. Iar cifrele din ultimii ani îi ajută să înțeleagă ce s-a întâmplat.