Taxe pentru persoanele necăsătorite și fără copii în Kazahstan?
Publicat în:
Declarațiile unui deputat cazac au creat o enormă dezbatere în țară: trebuie să se impună sau nu taxe pentru persoanele necăsătorite și fără copii în Kazahstan? Una este dezbaterea publică, alta este realitatea politică, încearcă să lămurească un articol din presa locală care amintește despre practica URSS de a taxa persoanele fără copii.
Un deputat cazac a avut o discuție informală cu tinerii despre căsătoriile târzii și situația demografică din țară. Deputatul a menționat exemplul istoric al URSS în care persoanele fără copii erau supuse unei taxe, dar a discutat și despre practicile altor țări care încearcă să stimuleze natalitatea prin politici publice, scrie baq.kz.
„Cuvintele sale au fost scoase din context și prezentate în presă ca o propunere oficială de introducere a unei taxe pentru persoanele fără copii. Deputatul a negat rapid aceste afirmații, precizând că nu a făcut nicio propunere, ci pur și simplu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la declinul demografic și a cerut o dezbatere publică pe această temă,” scrie publicația cazacă.
Kazahstanul se confruntă în prezent cu o scădere a ratei natalității. În timp ce la începutul anilor 2000, o femeie de vârstă fertilă avea în medie 3,2 copii, această cifră a scăzut la aproximativ 2,7 în 2023. Deși cifra rămâne peste nivelul de înlocuire a populației (2,1,) tendințele provoacă îngrijorare în rândul specialiștilor.
În memoria colectivă cazacă, ideea unei taxe pentru cei fără copii datează din epoca sovietică. URSS a introdus o astfel de taxă în 1941, care a rămas în vigoare până în 1992. Se aplica bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani și femeilor cu vârste între 20 și 45 de ani care nu aveau copii și reprezenta 6% din salariul lunar.
Azerbaidjanul cere Armeniei să își modifice constituția pentru a ajunge la un acord de pace
Pentru a finaliza tratatul de pace, Azerbaidjanul continuă să ceară Armeniei să dizolve Grupul OSCE de la Minsk, creat pentru a rezolva conflictul din Nagorno-Karabah și să-și modifice constituția, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană.
Guvernul azer susține că actuala constituție a Armeniei conține pretenții teritoriale împotriva Azerbaidjanului. Preambulului se referă la declarația de independență, scriu jurnaliștii, iar aceasta menționează unificarea Armeniei cu Nagorno Karabah. Baku cere eliminarea acestei referințe.
Nu există nimic în Constituția armeană care să indice că regiunea face parte din Armenia, susține Ararat Mirzoyan, șeful diplomației armene.
„Și noi avem preocupările noastre cu privire la Constituția Azerbaidjanului, dar de ce nu le ridicăm? Pentru că în textul acordului de pace există o clauză specială conform căreia recunoaștem reciproc integritatea teritorială a țărilor noastre și o altă clauză care prevede că niciuna dintre părți nu poate invoca legislația sa internă pentru a justifica nepunerea în aplicare a acestui acord. Aceasta înseamnă că problema este soluționată, iar calea cea mai scurtă este semnarea și ratificarea acordului”, a spus Mirzoyan.
Oficialul armean spune că declarația de independență azeră declară actuala Republică Azerbaidjan drept succesorul primei republici întemeiată în 1918.
„Știm cu toții că prima Republică Azerbaidjan și-a proclamat suveranitatea asupra unui teritoriu mult mai mare decât Azerbaidjanul actual, incluzând aproximativ 60% din teritoriul suveran al Armeniei de astăzi”, a spus ministrul de externe armean.
În ciuda precondițiilor Azerbaidjanului, Mirzoyan susține că există toate condițiile favorabile semnării tratatului de pace. El a reiterat poziția Armeniei: Erevanul este pregătit să înceapă procesul de dizolvare a Grupului de la Minsk dar acesta poate fi dizolvat după încetarea conflictului. Pe teren, nu există conflict de facto, dar nu există nici un document semnat și ratificat care să stabilească pacea și relațiile interstatale.
Statuia lui Marcus Aurelius se întoarce în Turcia după 65 de ani
Iată un titlu din hurriyet.com.tr.
Opera a fost descoperită în urma săpăturilor ilegale efectuate în anii 1960 la vechiul sit Boubon din Burdur, oraș din sud-vestul Turciei și a fost ulterior scoasă din țară. Această lucrare, integrată în colecția Muzeului de Artă din Cleveland în anii 1980, a făcut obiectul unei monitorizări riguroase timp de decenii de către autoritățile turce, scrie Hurriyet.
Statuia din bronz îl înfățișează pe Marcus Aurelius în postură de filozof. Marcus Aurelius Antoninus a fost un împărat roman care a condus imperiul între anii 161 și 180 era noastră și unul dintre marii filozofi stoici.
Betul YIGIT, Turcia
Dariga DANIYAR, Kazakstan
Satenik SAVELYAN, Armenia