Deși avansul tehnologic s-a produs de ambele părți, cea care pierde este Rusia tocmai pentru că se află în ofensivă, scrie presa ucraineană. Putin nu mai poate avansa ca la începutul războiului cu tancuri și echipament greu, dronele ucrainene pot lovi coloanele de tancuri și soldații. Ce strategii adoptă Moscova pentru a câștiga ce nu a cucerit cu armata?
Frontul este blocat din cauza dronelor. Putin mizează pe teroare, presiune politică și destabilizare, este titlul unui articol pe siteul espreso.tv.
Confruntată cu progrese limitate din cauza numărului crescut de drone ucrainene, Rusia își mută atenția către atacuri aeriene asupra infrastructurii civile și militare, căutând să își atingă obiectivele prin mijloace politice și desfășurând o campanie de informare și propagandă ca instrument de destabilizare.
Publicația citează un text din Wall Street Journal care scrie despre felul în care dezvoltarea tehnologiei dronelor influențează războiul. „Se poate spune că a avut loc progresul tehnologic despre care a vorbit fostul comandant șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Valeri Zalujni, la începutul războiului.” Cele mai mari probleme legate de dezvoltarea tehnologiei dronelor se află în prezent de partea rusă, deoarece aceasta este în ofensivă. Inițial, rușii au reușit să cucerească porțiuni mari din teritoriul ucrainean prin atacuri cu tancuri și prin avansarea echipamentelor militare grele. Acum, dronele fac un astfel de avans practic imposibil, deoarece pot distruge nu numai coloane de echipamente militare rusești, ci chiar și soldați ruși unul câte unul.
Alertele nocturne și somnul: Cum vă mențineți sănătatea în timp de război?
tsn.ua a intervievat o specialistă în terapia somnului care dă ucrainenilor sfaturi de cum să-și recupereze energia nopți dificile în timpul cărora au loc atacuri aeriene.
„Este practic imposibil să compensați complet lipsa acumulată de somn”, spune specialista. „Dar puteți încerca să restabiliți funcționarea organismului la un nivel acceptabil.”
„Cheia este pregătirea. Aceasta înseamnă să aveți un plan clar în caz de alertă: să știți unde să mergeți, ce să luați. Este util să pregățiți în avans o geantă de alertă cu, de exemplu, dopuri de urechi, o mască de somn, o carte preferată sau chiar o pernă personală.”
Trebuie să vă observați reacțiile deoarece acestea variază: unii oameni «îngheață», alții intră în panică sau devin foarte anxioși”, explică specialista. „Există multe tehnici de auto-ajutorare psihologică, dar important este să le găsești pe cele care funcționează pentru tine personal.”
„Ce să faci după o alarmă? Este util să stabilești un mic ritual înainte de culcare: spală-te mai întâi pe față cu apă caldă, apoi cu apă rece; întinde-te sub o pătură caldă, apoi scoate-o; acest lucru ajută corpul să se relaxeze.”
„Și dacă alerta sună chiar înainte de răsăritul soarelui, atunci este esențial să vă expuneți la lumină puternică încă de la primele ore ale dimineții: aceasta activează organismul și vă ajută să vă treziți.”
Expoziție „Ucraina de neînvins” la Roma
Siteul televiziunii Dim publică un articol despre conferința „Ucraina de neînvins” prezentată în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma. Aceasta marchează lansarea unei campanii de strângere de fonduri prin intermediul platformei United24 pentru reconstrucția școlilor ucrainene distruse în timpul războiului.
„Folosind scanări 3D de înaltă calitate, animație cinematografică și o coloană sonoră originală, Ucraina de neînvins prezintă monumente emblematice ale Ucrainei” precum:
- Catedrala Sfânta Sofia din Kiev;
- Catedrala Sfântul Gheorghe din Lviv;
- Biblioteca Tineretului din Cernihiv;
- Universitatea Națională Karazin din Harkov;
- Catedrala Schimbarea la Față din Odessa.
În timpul conferinței de la Roma, guvernul italian a semnat un acord prin care oferă fonduri pentru restaurarea și conservarea patrimoniului cultural al regiunii Odessa.
Filme moldovenești despre teroarea sovietică difuzate în fața guvernului
Trei filme documentare au fost proiectate la sfârșitul săptămânii trecute în fața Guvernului în cadrul expoziției „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Victime, făptași, amploare,” relatează știri.md.
Primul film este „Salut din anii 1937 și 1949”, în regia lui Nicolae Ghibu, turnat în 1988 și axat pe deportările din anul 1949, precum și execuțiile din timpul Marii Terori din RASS Moldovenească. Cel de-al doilea film este „Delirul Blajinilor”, în regia lui Mircea Chistruga, scenariu de Andrei Dumbrăveanu, din 1989, și este dedicat foametei postbelice din 1946-1947. Cel de-al treilea film este „Alianța dintre seceră și ciocan”, regie Andrei Buruiană, scenariu de Ion Țurcanu, din 1990, și este despre colectivizarea agriculturii și deportarea din 1949.
„Toate au fost produse la studioul Moldova-film. Aceste filme sunt practic necunoscute atât specialiștilor, cât și publicului larg. Proiecțiile conțin mărturii din partea unor oameni care deja nu mai sunt printre noi, oameni simpli sau personalități marcante ale culturii naționale.”
Cât de mult seamănă Georgia și Serbia?
„Nu poți scăpa de geografie,” titrează radiotavisupleba. Europa Liberă în limba georgiană publică un interviu cu analistul politic sârb Aleksandar Jokic despre anatomia protestelor de la Tbilisi și Belgrad
„Georgia și Serbia sunt, ca să spunem așa, regimuri hibride, la jumătatea distanței dintre democrație și autocrație. Dar merită menționat și faptul că regimul georgian a devenit mai deschis autoritar în ultimii ani. În ceea ce privește regimul Vučić, acesta încă încearcă să le reconcilieze pe cele două; modelul său este mai apropiat de cel al lui Orbán: sunt vecini și, într-o oarecare măsură, parteneri. În general, autocrații, la fel ca democrații, fac schimb de sfaturi și tactici, bazându-se unul pe experiențele celuilalt. Sunt convins că la Tbilisi, Visul Georgian observă îndeaproape ce face Vučić și cum încearcă să gestioneze protestele, ce funcționează și ce nu; Același lucru se întâmplă și la Belgrad.”
„Principala diferență constă în ceea ce nu poate fi schimbat: geografia. Georgia se învecinează cu Rusia și Serbia, în principal cu țările UE și NATO. Prin urmare, regimul sârb are anumite linii roșii care nu trebuie încălcate.”
Au participat la Revista Presei Europa Plus:
Salome MIKADZE, Géorgia
Valeriia SEREDENKO, Ucraina
Inna SEREDIUK, Ucraina
Kateryna MAZUR, Ucraina
Madalina RUJANSCHI, Moldavie