”Vrem șantiere de beton în arii naturale protejate?” (Laura Nazare, Bankwatch)

Autoritățile pun presiune pentru finalizarea investițiilor în hidrocentralele începute acum 30-40 de ani. Politicieni importanți, precum premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei, Bogdan Ivan și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, insistă că aceste proiecte sunt vitale pentru independența energetică a țării. ONG-urile atrag însă atenția asupra costurilor de mediu. Invitată la Planeta Verde este Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România.

Laura Nazare, replică pentru Bogdan Ivan, în scandalul hidrocentralelor © captură video RFI

Premierul Ilie Bolojan spune că ”avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc”.

În replică, Laura Nazare afirmă că ”trebuie să ne asigurăm că această finalizare a unor proiecte începute în era comunismului nu e folosită ca pretext pentru ocolirea unor standarde și proceduri de mediu. Este o falsă urgență, de altfel, pentru că și dacă aceste proiecte ar fi aprobate, să spunem, ipotetic vorbind, acestea nu ar fi gata azi sau mâine, ar mai dura ani buni până la aprobare, până la finalizarea tuturor studiilor necesare. Deci chiar dacă s-ar relua imediat, nu s-ar rezolva nici o criză actuală”.

Replică pentru ministrul Energiei: ”Transformă ignoranța în virtute”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declară la Digi24 că ”e total ilogic cum investiţii începute acum 30 de ani, acum 10 ani, făcute în proporţie de peste 80%, care deja au avut impact asupra mediului, să fie blocate, din cauza existenţei unor moluşte, peşti sau greieri”.

Reprezentanta Bankwatch România îi răspunde: ”Este total trist să vedem astfel de mesaje care vin de la persoane care au putere de decizie și acest mod de a ironiza natura arată cât de puțin înțelegem la vârf legătura dintre un mediu sănătos și economie. Popândăii, moluștele, libelulele, acestea sunt specii care în definitiv contribuie la stabilitatea ecosistemelor. Nu există o opoziție între mediu și dezvoltare, din contră, protejarea mediului este o situație fundamentală pentru o economie sănătoasă. Mi se pare că este un discurs foarte periculos, pentru că transformă ignoranța în virtute. A lua în derâdere natura arată cât de superficial tratăm acest subiect vital. Ecosistemele, speciile protejate nu sunt un moft (...). Autoritățile tratează natura ca pe o piedică”.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a făcut și el o afirmație ironică la RFI: ”E aberant ca o instanță să suspende un acord de mediu, din cauza unor popândăi”, spune parlamentarul. El o acuză pe Diana Buzoianu de la Mediu că întârzie emiterea avizelor pentru trei hidrocentrale. Senatorul PSD cere finalizarea investițiilor în unități începute acum 30-40 de ani, oprite de instanțe, la sesizarea unor ONG-uri: ”Eu am înțeles că trebuie să avem grijă și de niște peștișori și de niște păsărele cărora le tulburăm cuibul, dar România trebuie să se dezvolte și dezvoltarea unei țări înseamnă până la urmă să afectezi mediul”.

Justiția și hidrocentralele

Unele proiecte hidro au fost oprite în Justiție, la sesizarea unor ONG-uri. Vor ține cont autoritățile de aceste verdicte?

Tribunalul Cluj a aprobat cererea Bankwatch și Declic pentru oprirea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an. Ce ar trebui să se întâmple mai departe în cazul Răstolița?

Care e de fapt problema cu aceste hidrocentrale?

Ce ar trebui să se întâmple cu acele hidrocentrale unde lucrările sunt la 70%-80%? Dacă ar fi demolate, nu ar exista un impact asupra mediului?

Cum împaci obiectivul de a atinge independența energetică a României cu obligația de a proteja mediul?

România nu va putea închide centralele pe cărbune, înainte de a avea alternative viabile de producție a energiei, spune pe de altă parte Bogdan Ivan. El crede că aceste unități trebuie să funcționeze atât timp cât țara are nevoie de ele și precizează că se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru menținerea acestora în funcțiune.

Premierul Bolojan a vorbit și el despre producția de cărbune. ”Nu avem decât două direcții strategice: ori încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții ori dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, din cauza costurilor foarte mari, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”, spune șeful Executivului, care precizează că susține prima variantă.