Mandatul președintelui a fost redus la 2 ani, iar Biroul Executiv va fi tăiat la jumătate prin reducerea vicepreședinților care vor avea acces, aflăm din Libertatea. Consiliul Național al PNL a validat sâmbătă, 28 iunie, noul statut al partidului condus interimar de Ilie Bolojan.
Bolojan, care este președinte interimar al liberalilor încă din noiembrie 2024, a explicat că noul statut introduce spiritul de competiție în partid și a precizat că dacă nu se face acum o schimbare, liberalii nu vor avea nicio șansă în anii următori, mai scrie Libertatea.
Să tai din ce n-ai! este titlul editorialului scris in EduPedu.ro de profesoara Oana Șerban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București:
Pentru o țară în care ziarul tipărit e ambalaj pentru borcanele de zacuscă, nu busolă pentru realitate; în care nu ai un Le Monde sau Lire și suplimentele săptămânale, ci o zi pe an în care postezi primele trei strofe din Luceafărul și o numești celebrare a culturii naționale, deși ne cam batjocorim toate stelele; în care ai mai multe păcănele chiar și decât farmacii – librăriile s-au descalificat demult din comparația asta -; în care faci mai mulți bani ca muncitor necalificat, plecând de la premisa că burghezia și proletariatul au o eternă confruntare, recuperată în ecuația „deșteptul cu mapa și prostul cu sapa”, poate că nu înțelegem niște lucruri minimale.
România nu e o țară a educației și a culturii și nu a mai fost de niște decenii. La noi, marea revoluție a fost educația obligatorie și alfabetizarea pe cât cu putință. Pe astea încă le sărbătorim. Există profesori mediocri, care își pun elevii să tocească niște conținuturi care nu au logică în mintea lor – dar ce contează, câtă vreme spui ce alții vor să audă, nu ce gândești cu mintea ta?! – și profesori dedicați, care uneori vin cu bani de acasă, ca să facă o lume mai bună pentru elevii lor, și care fac profesia asta din pură pasiune, oricât de nedemni îi face sistemul să se simtă.
Există librării cu șosete atârnate cu picturile lui Klimt, căci sărutul capitalismului ne face pe toți niște Iuda salvați, și Două Bufnițe care preferă să moară, sucindu-și gâtul doar după cărțile care contează pentru nopțile lungi.
Din Panorama.ro aflăm de ce închiderea librăriei La Două Bufnițe e o pierdere chiar mai mare decât pare la prima vedere:
”De ieri, Timișoara este mai săracă cu o librărie – și nu cu orice fel de librărie, ci cu una care a devenit reper cultural timp de aproape nouă ani, La Două Bufnițe. Cititori mari și mici, scriitori și editori, oameni de cultură, toți îi treceau pragul pentru evenimente, workshop-uri sau doar ca să le salute pe Oana Doboși și Raluca Selejan – cele două tinere care s-au gândit că pot crește o comunitate iubitoare de lectură. Și au reușit. Stă mărturie șuvoiul de mesaje de susținere care a curs în ultimele două săptămâni pe pagina de Facebook a librăriei. Însă realitatea a rămas aceeași: „Închidem”.
Pariul inițial al celor două Bufnițe a fost ca librăria lor independentă să aibă o cifră de afaceri realizată în proporție de peste 90% din vânzarea de carte.
Într-o țară ca România, aflată deja de un deceniu la coada clasamentului lecturii în UE, unde doar 30% dintre cetățeni citesc și unde lipsește constant susținerea statului pentru dezvoltarea acestui obicei, premisele pentru o afacere de succes în domeniu nu erau promițătoare.
Anul în care Oana Doboși și Raluca Selejan au deschis librăria de la Timișoara a fost ultimul de funcționare pentru librăria specializată pe carte engleză, Anthony Frost, de la București. Ca un făcut, ambele librării independente au funcționat același număr de ani – nouă”.
Pressone face o radiografie a litoralului românesc după cel mai amplu program de reabilitare.
Sute de milioane de euro pentru cel mai amplu proiect de infrastructură la malul mării:„Utilizăm metode pe care le folosea Ceaușescu în anii '70”
De ani de zile la malul Mării Negre se fac planuri pentru reabilitarea plajelor. O parte semnificativă din cei peste 240 de kilometri de litoral au fost afectați de procesul de eroziune costieră, care a diminuat suprafața unor plaje.
Pentru a opri acest proces, România a avut la dispoziție peste 841 de milioane de euro, echivalentul a 3,8 miliarde de lei, fonduri europene, pentru unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură la malul mării.
Cum se va transforma litoralul românesc la finalul proiectului? Cât de protejat va fi și cât de pregătit este, cu adevărat, pentru schimbările climatice tot mai accentuate? Aflați din reportajul PressOne.