Opozanți georgieni care locuiesc în străinătate au fost atacați
Publicat în:
Presa georgiană de opoziție scrie despre atacuri asupra mai multor cetățeni georgieni care trăiesc în Europa. Este vorba despre persoane care critică partidul de guvernământ și susțin protestele din țară.11.700: este numărul de obuze, rachete de toate tipurile și drone shahed trase de Rusia în Ucraina, în majoritate către ținte civile, de când Ucraina a acceptat, pe 11 martie, propunerea americană privind un armistițiu de 30 de zile.
„Dacă vrem să punem mâna pe tine, te vom găsi și în Europa” – Cine atacă imigranții georgieni? Iată un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.
Publicația scrie de mai multe cazuri în care imigranți georgieni care locuiesc în străinătate, sunt critici la adresa guvernului condus de partidul „Visului Georgian” și susțin protestele în curs din Georgia, au fost atacați, amenințați și agresați fizic de către persoane necunoscute pe stradă.
Radiotavisupleba dă exemple de agresiuni care au avut loc la Paris și la Reykjavik.
Levan Moseshvili, care locuiește acum în Franța cu familia sa, „a postat o fotografie cu el - fața sa pare să poarte urmele unei agresiuni.”
„Sunt bine, băieți, nu au putut face prea multe. Îmi voi reveni, iar voi veți rămâne sclavii rușilor,” a scris Levan Moseshvili pe Facebook.
Iată ce povestește bărbatul care stă la Paris despre agresiunea care s-a petrecut în timp ce el și soția își duceau copilul la un loc de joacă.
„Îl țineam pe fiul meu în brațe. Străinul m-a întrebat: Ești Levani? Când am dat din cap, a început imediat să mă insulte și să mă amenințe. Mama ta, nenorocitule, ai crezut că te poți ascunde în Europa? Înainte să apuc să pun copilul jos, (...) m-a lovit și a fugit. Copilul s-a speriat foarte tare și a început să plângă,” a mai spus bărbatul.
Rusia a tras peste 11.700 de bombe de la înțelegerea de armistițiu SUA-Ucraina
Rusia încearcă să înșele America. Câte bombe a trimis Rusia către Ucraina după propunerea de armistițiu a SUA din Arabia Saudită, din 11 martie? Iată subiectul unui articol din suspilne.media.
Din 11 martie, când Statele Unite și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu de 30 de zile în Arabia Saudită, Federația Rusă a trimis peste 11.700 de bombe în Ucraina, a declarat Volodimir Zelenski.
Din acea zi, Rusia a lansat peste 8.500 de obuze, 200 de rachete de diferite tipuri și peste 3.000 de drone Shahed, a spus președintele Ucrainean. Marea majoritate a „au fost îndreptate spre orașe obișnuite, ținte civile”.
„Rușii vorbesc mult despre presupusa lor disponibilitate de a accepta propunerile americane, dar până acum nu există nicio dovadă că armata rusă se pregătește pentru o adevărată perioadă de acalmie. (...) este absolut evident că Rusia încearcă cu adevărat să înșele lumea – să înșele America și pe alții – și să continue să prelungească acest război”, a mai spus Zelenski.
El a declarat că Forțele Armate Ucrainene desfășoară misiuni în unele zone din regiunile rusești Kursk și Belgorod. Personalul militar ucrainean deține direcția Pokrovsk și alte direcții din regiunea Donețk.
„Ne menținem pozițiile ferme, astfel încât să existe toate oportunitățile pentru o diplomație adecvată”, a declarat Zelenski.
Comisia Europeană: Implicarea Coreei de Nord în războiul din Ucraina este un semn al disperării Rusiei
Iată titul din www.eurointegration.com.uacare o citează pe purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anita Hipper.
Aceasta a subliniat că Rusia este izolată și slabă, în special din cauza sancțiunilor UE, și, prin urmare, este forțată să apeleze la actori precum Coreea de Nord pentru ajutor în agresiunea sa împotriva Ucrainei.
„Când vorbim despre aprofundarea cooperării militare (a Rusiei) cu Coreea de Nord, transmitem un mesaj foarte clar: Rusia nu este interesată de pace. Dimpotrivă, obiectivul Rusiei rămâne acela de a subjuga Ucraina, iar Rusia caută cu disperare orice formă de asistență pentru a sprijini această agresiune ilegală, inclusiv din partea unor actori care destabilizează grav pacea și securitatea globală”, a declarat Anita Hipper.
„De aceea continuăm să ne intensificăm eforturile – lucrând la cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni și sprijinind Ucraina”, a declarat Hipper.
Două surori: Film polonez despre războiul din Ucraina
life.pravda.com.ua face o recenzie a filmului „Două surori,” regizat de cineastul polonez Łukasz Karwowski. Această dramă de familie, prezentată sub forma unui road movie, evocă războiul actual din Ucraina prin povestea a două surori poloneze, Jaśmina și Małgorzata.
Începutul filmului ne introduce într-o scenă nocturnă din Varșovia. O femeie își petrece seara într-un club de noapte, dansând. Deodată, ea se grăbește la spital. Acolo, ea găsește o tânără femeie în halat alb și îi spune direct că trebuie să plece imediat pentru a-și salva tatăl, grav rănit pe frontul din Ucraina. Cele două surori, cu personalități opuse, nu primesc cu entuziasm ideea unei călătorii comune, tensiunea crește rapid între ele, dar trebuie să își ajute tatăl mai scrie ziarul ucrainean.
Ce s-a întâmplat cu proiectul de gestionare a ambuteiajelor din Chișinău?
Într-un Chișinău tot mai sufocat de ambuteiaje și poluare, o soluție simplă, care ar fluidiza considerabil traficul este transportul alternativ. Trotinetele și bicicletele electrice sunt o opțiune rapidă, sigură și ecologică, doar că în capitala țării noastre nu există infrastructură pentru ele. Un proiect care prevede amenajarea, până în 2026, a pistelor pentru biciclete și trotinete, pe străzile principale ale orașului se prăfuiește la primărie deja de 5 ani și nu este clar care îi va fi soarta, relatează tv8.md.
În anul 2020, primăria Chișinău a inițiat un proiect care prevede construcția, până în 2026 a unei rețele de piste pentru transportul alternativ, cu o lungime totală de 200 km, care să lege toate sectoarele orașului.
Potrivit activistului civic Rodion Gavriloi, apariția pistelor pe străzile principale ale orașului ar fluidiza simțitor traficul intens din Chișinău, datorită faptului că toți mai mulți chișinăueni ar fi dispuși să renunțe la automobile în favoarea transportului alternativ.
Au participat la Revista Presei Europa Plus:
Salome MIKADZE, Géorgia
Valeriia SEREDENKO, Ucraina
Inna SEREDIUK, Ucraina
Kateryna MAZUR, Ucraina
Madalina RUJANSCHI, Moldavie