De mai bine de un deceniu se vorbește despre schimbarea pensiilor speciale. Acum, premierul Bolojan face și vorbește mai puțin. Va fi, însă, un proces complicat care are în față încă multe obstacole.
Legal, se numesc pensii de serviciu. Popular, li se spune pensii speciale, chiar dacă beneficiarii sau viitorii beneficiari nu suportă termenul și îl folosesc doar pe cel înscris în lege.
De ce pensiile de serviciu sunt speciale? Pentru că au trei caracteristici pe care nu le întâlnim la pensiile normale. Prima este vârsta de pensionare. Magistrații ies acum la pensie dacă au o vechime de 25 de ani, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei se retrag din activitate între vârstele de 47 și 49 de ani. Aceste prevederi legale nu sunt nicidecum justificate, pe de o parte, pentru că vârsta standard de pensionare este acum de 63, respectiv 65 de ani, pentru femei și bărbați. Pe de altă parte, ieșirea la pensie la vârste atât de „fragede” creează probleme de personal pentru instituțiile din sistemul de justiție.
A doua caracteristică este dată de modul de calcul al pensiei. Acum, cuantumul pensiei reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Este evident o aberație economică, pentru că un salariu net înseamnă aproximativ 60% din cel brut. 80% din brut este totdeauna mai mare decât 60% din aceeași sumă.
Cu alte cuvinte, pensia va fi mai mare decât salariul, desigur cu excepția situației în care în timp salariile cresc, iar pensiile rămân pe loc. Dar, și pensiile cresc, măcar cu rata inflației.
Să nu uităm că pentru pensiile bazate pe contributivitate rata de înlocuire, adică valoarea pensiei față de ultimul salariu este de numai 50%, ceea ce ne arată diferența între pensiile de stat și cele speciale.
A treia caracteristică este o combinație între cele două. Pensiile speciale ale magistraților sunt mult diferite de cele plătite din contribuțiile de asigurări sociale de stat. Prin vârsta de ieșire la pensie, prin modalitatea de calcul, prin lipsa contributivității, dar mai ales prin diferența majoră de cuantum între pensiile de serviciu ale magistraților și pensiile de stat. Concret, media pensiilor magistraților este de 25.000 de lei, în timp ce pensia medie din asigurări de stat este de numai 3.000 de lei.
Deocamdată, focalizarea este pe pensii. Dar, un calcul simplu arată că pentru a obține o pensie de 25.000 de lei este nevoie ca ultimul salariu brut să fie, în medie, de 30.000 de lei. Nu este deloc o sumă de neglijat chiar și pentru categorie profesională importantă, o putere independentă în stat, care are și o serie de restricții legale în ceea ce privește viața socială și economică.
Dar, prezentarea de ieri a premierului Ilie Bolojan ne-a adus și câteva informații de-a dreptul uimitoare și anume numărul de procese deschise în instanță pe teme legate de salarizare. Temele sunt de obicei cele legate de așa-zisa discriminare salarială, de sporuri sau de valoarea de referință sectorială. 20.000 de acțiuni în instanță care s-au soldat cu plăți făcute de la buget în valoare de 10 miliarde de lei, iar hotărârile judecătorești și plățile vor continua, chiar și eșalonate în timp.
Ce își propune noua lege? Câteva lucruri simple și clare și anume creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu excepții în anumite condiții, în sensul că o pensionare anticipată va presupune și o reducere a valorii pensiei.
De asemenea, calculul pensiei se va schimba, în loc de 80% din salariul brut se va trece la 55% din media indemnizațiilor de încadrare brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Magistrații au schițat ieri primele proteste publice. Un magistrat, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acuză că prin proiectul de lege se încearcă „distrugerea unei puteri în stat”. Nu mă pot pronunța asupra performanțelor profesionale ale magistraților. Dar, din punct de vedere economic, prevederile propuse de guvern sunt o normalitate. Este greu de crezut că se poate distruge statul de drept dacă magistrații vor avea o pensie medie nu de opt ori mai mare decât pensia medie de stat, ci doar de cinci ori. Sau dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Bunul simț economic nu poate distruge statul de drept, ci îl poate consolida.