O campanie cu bonuri fiscale, covrigi și recompense de 300 de lei
Publicat în:
Nu de puține ori, companiile lucrează ca niște agenți ai fiscului. Încasarea și plata TVA este cel mai bun exemplu în acest sens. Acum, o firmă, un lanț de patiserii, face o campanie care le spune consumatorilor că dacă nu primesc bon fiscal și anunță acest lucru vor fi răsplătiți de către firmă cu plata a 300 de lei.
Din când în când nu pot rezista tentației și îmi cumpăr un covrig de la una dintre patiseriile pe care le găsești în oraș aproape la tot pasul. Produsele de patiserie au ajuns să fie, după caz, mic dejun, prânz sau chiar cină pentru corporatiștii aflați de multe ori în criză de timp.
Ieri, la patiseria de la care am cumpărat un covrig am văzut ceva care m-a surprins. Ambele angajate care vindeau aveau agățate de uniforma de lucru un ecuson metalic pe care scria cu litere mari „Dacă nu primești bonul fiscal, primești 300 de lei”. Și ca o bomboană pe tort, atunci când mi-a dat produsul cumpărat angajata patiseriei mi-a atașat cu grijă și bonul fiscal.
Recunosc că nu am mai văzut o astfel de campanie. Celebrul anunț prezent în toate spațiile comerciale care spune „vă rugăm păstrați bonul fiscal până la ieșirea din magazin” este deja banal. O campanie atât de tranșantă precum cea a lanțului de patiserie este nu doar curajoasă, ci și inedită.
De ce ar face un comerciant o astfel de alegere? Din cel puțin trei motive. Primul este cel civic. Într-o economie în care există multe zone „negre” sau „gri”, în care vânzările nu sunt înregistrate, o campanie făcută de o firmă din sectorul de retail, care lucrează în fiecare zi cu mulți consumatori, este o adevărată raritate. Fiscul este totdeauna dornic să vadă bonurile fiscale emise de companii ca o garanție a contabilizării tuturor veniturilor.
Un al doilea motiv al campaniei lanțului de patiserii ține de imaginea firmei. În felul acesta, compania transmite un mesaj de corectitudine în fața consumatorilor. Nu e o idee rea, pentru că o firmă care are un comportament corect față de stat, care își plătește taxele și impozitele, este, în principiu, responsabilă și față de clienți.
În fine, un al treilea motiv poate fi surprinzător. O astfel de campanie nu este făcută, în primul rând, nici pentru fisc, nici pentru promovarea firmei, ci din cauza salariaților. În firmele mici și mijlocii, acolo unde managementul a fost descentralizat, în sensul că patronul nu mai poate controla întreaga activitate, există o temere justificată că angajații ar putea să fure din companie. De aceea, mulți dintre proprietarii de companii care lucrează în sectorul de retail insistă cu disperare ca toți clienții să ceară și să primească bonul fiscal.
Așadar, este o campanie care vrea să împuște trei iepuri dintr-un foc. Dar, o minimă documentare arată că există chiar și un regulament al campaniei „Dacă nu primești bon fiscal, anunță-ne și te răsplătim cu 300 de lei”. Regulile sunt foarte explicite, în sensul că pentru a primii banii consumatorul trebuie să identifice locația cu precizie, ora la care a cumpărat și semnalmentele vânzătorului.
Mai sunt două surprize, pe de o parte, o campanie identică a mai fost derulată de aceeași companie și în primele șase luni ale anului trecut. Pe de altă parte, în acest moment, august-decembrie a.c., există o campanie identică făcută de un alt lanț de patiserii, concurent. Diferențele importante ale firmei concurente sunt că nu oferă 300, ci 200 de lei și că nu sunt plătiți banii nu sunt plătiți în cont, ci li se oferă consumatorilor vouchere cu care pot achiziționa produse ale firmei. Desigur, cu două campanii pentru emiterea bonului fiscal derulate de două lanțuri mari de patiserie, fiscul poate fi mai liniștit.
De fapt, în România, bonul fiscal este o adevărată instituție. Cu ceva timp în urmă, Ministerul Finanțelor organiza și o tombolă a bonurilor fiscale la care erau premiați unii dintre consumatori. Mai mult, timp de câțiva ani statul s-a chinuit să lege casele de marcat fiscale ale comercianților la serverele fiscului. Din păcate, toate aceste eforturi nu îi deranjează pe cei care nu dau bonuri fiscale și nici nu au ajutat la creșterea veniturilor bugetare ca procentaj din PIB. Adică, pentru buget rezultatele au fost aproape egale cu zero.